Casele tradiţionale de la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara vor putea fi locuite de familii care vor ocupa casele bătrâneşti în mod gratuit, dar vor trebui să devină ghizi pentru turişti, să le povestească despre obiceiurile locului şi să promoveze agroturismul, făcând şi demonstraţii de prelucrare a lutului până la transformarea lui în vase şi ulcele sau de tors fuiorul până ce firul devine pulover, ciorapi, pătură sau covor.
Proiectul autorităţilor judeţene este înscris într-un parteneriat intitulat „Muzeul Viu al Satului Bănăţean”, împreună cu omologii din Csongrad (Ungaria) şi care vizează tradiţia şi multiculturalitate. Lider de proiect este Agenţia de Dezvoltare Economico – Socială Timiş.
Partenerii proiectului au stabilit, la Csongrad, planul de activităţi până în luna octombrie 2013.
„În această etapă a proiectului, activităţile sunt legate de pregătirea, înaintarea şi finalizarea unor documentaţii precum şi de iniţierea, urmărirea şi finalizarea unor proceduri de achiziţie servicii – proiectare, traduceri, editare şi tipărire materiale promoţionale sau dezvoltare platformă comună de informare şi promovare turistică IT”, a declarat luni presei Claudiu Ilaş, managerul Muzeului Satului Bănăţean.
Pentru realizarea proiectului, administraţia judeţeană intenţionează să atragă fonduri în valoare totală pentru partea română de 750.000 de euro, în parteneriat cu autorităţile din zona oraşului înfrăţit Szeged.
În cadrul proiectului intitulat „Muzeul viu al Satului Bănăţean”, oficialii vor amenaja corespunzător casele tradiţionale bănăţene din spaţiul muzeal, unde vor aduce patru familii care să locuiască permanent în ele, să crească animale în gospodăria proprie, să-şi macine cerealele într-o moară ce va fi amenajată acolo, să trăiască aşa cum era viaţa în gospodăriile înstărite româneşti, maghiare, şvăbeşti şi sârbeşti.
Proiectului li se pot alătura celelalte minorităţi care au case tradiţionale expuse în muzeu, respectiv bulgarii, slovacii sau ucrainenii.
În incinta Muzeului Satului Bănăţean se află casele tradiţionale din ţinuturile Banatului şi ale Crişanei din veacurile trecute, reprezentative fiind Casa din Bata (judeţul Arad, sec. al XVIII-lea), gospodăria din Căpâlnaş (judeţul Arad, sec. al XIX-lea), gospodăria de olar din Jupâneşti (Timiş, sec al XIX-lea) sau biserica de lemn din Topla (Caraş-Severin, sec. al XIX-lea). Tot aici se află vama veche a Timişoarei, de la începutul anilor 1900, care a funcţionat la barierele de intrare în oraş.
