Comisia Europeană a lansat joi trei proceduri de sancționare (infringement) în legătură cu incapacitatea guvernului României de a-și respecta angajamentele asumate pentru combaterea poluării, potrivit unor comunicate oficiale.

Prima procedură de infringement e legată de incapacitatea de monitorizare a calității aerului, caz în care Comisia Europeană vorbește de un ”eșec sistemic”. Comisia Europeană acuză că ”deși România și-a revizuit întreaga rețea de monitorizare a calității aerului, persistă numeroase lacune în ceea ce privește numărul și tipul corespunzător de puncte de prelevare pentru măsurarea calității aerului”.

Deficiențele în transpunerea Directivei 2004/107/CE și Directivei 2008/50/CE constituie ”o nerespectare sistemică a obligațiilor de monitorizare a poluării atmosferice”, arată Comisia Europeană în comunicatul citat. Probleme similare are și Croația, potrivit sursei citate.

Probleme cu instalațiile industriale

O a doua scrisoare suplimentară de punere în întârziere transmisă de Comisia Europeană României vizează nerespectarea normelor UE privind autorizațiile acordate instalațiilor care funcționează în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE).

Directiva reglementează emisiile, inclusiv dioxidul de sulf, oxizii de azot și praful din aer, în scopul reducerii emisiilor respective și a riscurilor pentru sănătatea umană și mediu pe care acestea le pot cauza.

Ca urmare a unor plângeri din partea cetățenilor și ONG-urilor, Comisia Europeană a constatat că mai multe instalații, inclusiv patru instalații mari de ardere și o fermă mare de creștere a porcilor nu au autorizații care să stabilească condiții de funcționare în conformitate cu legislația UE, potrivit comunicatului citat.

În absența unei autorizații, conformitatea cu valorile-limită de emisii nu poate fi verificată, iar riscurile pentru mediu nu pot fi evitate în mod eficace. Comisia a aflat, de asemenea, că două instalații mari de ardere care au făcut inițial parte din planul național de tranziție al României, dar care au fost de atunci retrase, nu respectă valorile-limită de emisii aplicabile pentru dioxidul de sulf, oxidul de azot și praf. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoare. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat, arată Bruxelles-ul.

Gaze fluorurate cu efect de seră

Al treilea avertisment transmis de Comisia Europeană vizează neîndeplinirea obligației de a notifica măsurile naționale privind sancțiunile pentru încălcarea normelor UE privind gazele fluorurate cu efect de seră [Regulamentul (UE) nr. 517/2014].

Gazele fluorurate cu efect de seră, cunoscute și sub denumirea de „gaze fluorurate”, sunt o familie de gaze fluorurate generate de activitățile umane utilizate în numeroase aplicații industriale. Regulamentul urmărește să contribuie la combaterea schimbărilor climatice prin reducerea cu două treimi a emisiilor de gaze fluorurate în UE până în 2030. Gazele fluorurate au un efect puternic de încălzire globală (de până la 23 de mii de ori mai mare decât dioxidul de carbon, CO2).

România și Italia nu și-au respectat angajamentele de a notifica executivul european privind sancțiunile stabilite în legislația națională până la 1 ianuarie 2017.

Răspunsul României: ”Vom continua și intensifica eforturile pentru soluționarea urgentă a acestor spețe”

Ministerul Mediului a răspuns printr-un comunicat de presă la avertismentele Comisiei. Iată comunicatul integral:

Ministerul Mediului a luat act de notificările Comisiei Europene privind punerea în întârziere (infringement) a României față de anumite aspecte care vizează protecția mediului și va continua și intensifica eforturile pentru soluționarea urgentă a acestor spețe, după cum urmează:

În ceea ce privește monitorizarea calității aerului, așa cum stipulează comunicarea publică a Comisiei Europene, România a realizat, în ultima perioadă, pași importanți pentru modernizarea și eficientizarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului. Evaluarea calității aerului este o prioritate pentru autoritățile de mediu și, în acest sens, au fost identificate și realizate o serie de acțiuni în vederea conformării la cerințele directivelor europene din domeniu. Având în vedere dinamica economică și demografică, precum și dezvoltarea urbană la nivel național, s-a impus o restructurare a Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, prin reconfigurarea unor puncte de măsurare existente (redefinire/relocare) și prin instalarea unor puncte noi de măsurare. România deja a trecut la realizarea acestor măsuri prin utilizarea finanțării din Fondul pentru Mediu (“Programul național de dezvoltare și optimizare a RNMCA”), precum și din fonduri europene (proiect POIM “Îmbunătățirea sistemului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național”).

În privința existenței unor instalații industriale care funcționează fără acte de reglementare în domeniul mediului, în toate aceste șase cazuri menționate de CE, Garda Națională de Mediu a aplicat amenzile prevăzute de lege și sancțiunea complementară de suspendare a activității. Toți cei șase agenți economici au contestat în instanță deciziile autorităților de mediu. Procesele sunt pe rol în diverse etape de desfășurare.

Referitor la Rețeaua Natura 2000 și o desemnare insuficientă de situri de importanță comunitară (SCI), Ministerul Mediului a propus, recent, un proiect prin care să se analizeze rețeaua Natura 2000 existentă la nivel național. Prin acesta, completăm datele solicitate de Comisia Europeană și, după caz, propunem desemnarea de SCI-uri noi. Finanțarea este asigurată, până în 2021, din Fondul pentru Mediu.

Și în ceea ce privește Regulamentul UE privind gazele fluorurate, România a făcut progrese importante. Proiectul de act normativ care prevede sancțiuni pentru aspectele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 517/2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră și revizuiește rolul autorităților competente, este în faza de aprobare interministerială. Noul act normativ corelează noile prevederi ale Regulamentului cu rolul deja stabilit al acestora prin Hotărârea de Guvern nr. 939/2010, care se va abroga la data intrării în vigoare a noii propuneri.