Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pentru poziția de candidat la funcția de prim-ministru pe Nicolae Ciucă (PNL), ministrul interimar al Apărării în actualul guvern.

Decizia președintelui vine la scurt timp după încheierea consultărilor cu partidele politice, în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru, și o la o zi după ce Guvernul Cioloș nu a primit votul de încredere al Parlamentului. După anunțul președintelui, premierul desemnat Nicolae Ciucă a susținut o declarație de presă, de la Palatul Cotroceni, unde a fost invitat de șeful statului.

Nicolae Ciucă trebuie să se prezinte în termen de maximum 10 zile în Parlament cu o propunere de guvern. În caz contrar, mandatul oferit de președintele României expiră.

Generalul Nicolae Ciucă a mai ocupat funcția de premier, dar interimar, între 7 decembrie 2020 – 23 decembrie 2020, după demisia lui Ludovic Orban. Actualul ministru al Apărării, Nicolae Ciucă, s-a înscris în PNL în luna octombrie 2020 și a câștigat un loc la Senat, la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020.

Între 2001 și 2004, Nicolae Ciucă, absolvent al Academiei de Înalte Studii Militare, a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (Scorpionii Roșii) din cadrul Armatei, cu care a participat la diferite misiuni militare din Afganistan (2002-2003), Irak (2004). Este printre puținii generali români care au condus personal o misiune de luptă. În anul 2003 a obținut titlul de doctor în științe militare.

A fost numit în funcția de Șef al Statului Major, începând cu 1 ianuarie 2015, printr-un decret semnat de președintele Iohannis. La acea dată, Nicolae Ciucă avea gradul de general-locotenent cu trei stele.

Fost șef al Statului Major, Nicolae Ciucă, a cerut trecerea în rezervă la sfârșitul lunii octombrie 2019, înainte de a prelua funcția de ministru al Apărării pe care o deține din 4 noiembrie 2019.

Nicolae Ciucă este un apropiat al președintelui Klaus Iohannis. Actualul ministru al Apărării Naționale s-a aflat în centrul unui scandal iscat la sfârșitul anului 2018, când Președintele României, Klaus Iohannis, a respins în cadrul ședinței CSAT propunerile Ministerului Apărării și că a prelungit în mod unilateral cu un an a mandatului lui Ciucă la conducerea Statului Major al Apărării. Decizia a fost atacată în instanța de către ministrul apărării de la acea vreme, Gabriel Leș (PSD), care îl dorea în acea funcție pe generalul Dumitru Scarlat, cunoscut ca fiind un apropiat al Palatului Victoria.

Conflictul a fost rezolvat de către Curtea de Apel București, care a respins acțiunea prin care Ministerul Apărării cere anularea decretului de numire a generalului Nicolae Ciucă în funcția de șef al Statului Major al Armatei. Ulterior însă, CCR a declarat neconstituțională prevederea legală pe baza căreia președintele Klaus Iohannis i-a prelungit cu un an mandatul șefului Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă.

La vremea respectivă, G4Media nota că în spatele bătăliei pentru șefia Statului Major General stăteau mize strategice și financiare uriașe. Liviu Dragnea și PSD înclinau spre o colaborare cu firma olandeză Damen pentru contractul de livrare a patru corvete militare multifuncționale, în timp ce generalul Ciucă era reticent față de această soluție din motive financiare.