LOCALIZARE

Câmpina este un municipiu din județul Prahova situat la 30 km distanță de Ploieşti (reşedința județului), 70 km de Braşov și 92 km față de capitala țării, Bucureşti.

Situat pe Valea Prahovei, municipiul este înconjurat de trei râuri: Câmpinița, Doftana și Prahova.

Terasa Câmpinei este modelată de o serie de dealuri, care au transformat-o într-o depresiune ferită de vânturile puternice ce bat în câmpie. Dealurile care înconjoară oraşul au înălțimi medii de 600 m.

Orașul se învecinează cu comuna Cornu în nord, cu comuna Brebu în nord-est, cu comuna Poiana Câmpina în vest, cu comuna Băneşti în sud și cu comuna Telega în sud-est.

ISTORIC

Atestată documentar pentru prima dată în anul 1503, Câmpina continuă să fie și astăzi un loc plin de istorie. 

În 1593 apare ca punct de vamă pe drumul spre Transilvania, iar în 1663 devine târg. De aici, Câmpina a început un proces de dezvoltare continuă. Astfel, în 1861, Câmpina a devenit al șaselea oraș din țară cu iluminat public cu felinare cu gaz, iar trei ani mai târziu, prin decretul semnat de Cuza Vodă, Câmpina a fost ridicată la rang de oraș. 

-Premiere în domeniul petrolier-

Câmpina poate fi considerată un reper național și mondial în ceea ce privește domeniul petrolier, întrucât aici au avut loc pentru prima dată mai multe evenimente marcante ale acestui domeniu.

Fiind bogată în resurse de petrol, zona a atras cetățeni străini și oameni bogați, care au avut un rol important în dezvoltarea orașului. În anul 1886, inginerul Ion Gheorghiu a construit o rafinărie ce avea scopul de a distila petrolul. La un an distanță, același inginer a săpat prima sondă din istoria Câmpinei.

În 1890 s-a construit în Câmpina prima schelă petrolieră din țară, urmând ca în septembrie 1895 societatea de petrol „Steaua Română” (considerată cea mai mare și cea mai modernă din Europa) să își stabilească sediul în oraș. Începutul prelucrării moderne a petrolului în România a fost  marcat de intrarea în funcțiune a acestei societăți, în octombrie 1895.

 O altă premieră în domeniul petrolului a avut loc la Câmpina, atunci când societatea olandeză „Amsterdam” a amenajat pe râul Prahova în zona orașului o hidrocentrală care a folosit curentul electric produs la săparea primelor trei sonde.

Tot în Câmpina, la 1 decembrie 1904 a fost înființată prima școală de maiștri sondori și rafinori din țară și din lume.

În 1994 oraşul Câmpina a fost declarat municipiu.

-Primului Război Mondial-

În perioada 1916-1918, Câmpina s-a aflat sub ocupație germană, având o importanță deosebită datorită schelei petroliere și a rafinăriei. În această perioadă, orașul a avut de suferit din punct de vedere economic, dar și din cauza distrugerilor provocate de nemți.

Poliția din Câmpina descrie într-un process verbal transformarea suferită de oraș: pereți ai Castelului “Iulia Hașdeu” au fost dărâmați, ușile sparte și o parte dintre candelabre furate; casa pictorului Nicolae Grigorescu a fost incendiată; cea mai importantă bibliotecă a orașului a fost distrusă.

După 1918, în Câmpina au urmat mai multe greve. În perioada mai-iunie 1919 a avut loc greva lucrătorilor CFR, iar în cursul lunilor iulie-august 1919, la Câmpina s-a desfășurat greva muncitorilor din oraș. Ambele greve au adus modificări legate de programul de lucru sau de veniturile angajaților. Totuși, greva din iulie 1920 a avut cel mai puternic impact, atunci când a fost oprită activitatea unui număr important de sonde, iar altele au funcţionat timp de 4-5 ore.

-Al doilea Război Mondial-

În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Câmpina a fost țintă a bombardamentelor americane, care au vizat atât instalațiile industriale din oraș, cât și locuințele oamenilor. Bombardamentul din 1 august 1943 s-a soldat cu 9 morţi şi 23 de răniţi. În aceeași zi, mareșalul Antonescu a vizitat orașul, urmând ca regele Mihai și regina Elisabeta să viziteze la randul lor orașul pe 2 august 1943.

În 1994, situația s-a agravat. În urma evenimentelor din 10 august, când zona a fost din nou bombardată, 150 de locuințe au fost distruse și 112 au fost avariate. Mai mult decât atât, 9 persoane și-au pierdut viața, iar alte 7 au fost rănite.

Pe 18 august 1944, a avut loc bombardamentul ce a dus la închiderea pe perioada războiului a Rafinăriei Steaua Română, care poziționa Câmpina pe locul al doilea în țară în ceea ce privea industria petrolieră, după orașul Ploiești.

În urma tuturor acestor întâmplări, populația s-a refugiat în satele apropiate, orașul fiind devastat aproape în întregime.

 POPULAȚIE

În prezent, Câmpina are o populație de aproximativ 36.549 persoane, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică la 1 ianuarie 2019. Astfel, municipiul Câmpina se situează pe poziția a doua, după municipiul Ploiești, în ceea ce privește numărului de locuitori.

Pe grupe mari de vârstă, populația care are domiciliul în municipiul Câmpina este îmbătrânită din punct de vedere demografic, potrivit informațiilor oferite în 2019 de Institutului Național de Statistică. La nivelul municipiului se înregistrează un număr mic al populației tinere în contrast cu numărul mare de persoane vârstnice. 

Natalitatea scăzută și migrația externă sunt principalele cauze ale îmbătrânirii populației din zona Câmpinei. Și numărul deceselor este unul extrem de mic, factor care favorizează, de asemenea, procesul de îmbătrânire a populației. 

Majoritatea locuitorilor orașului sunt români, dar există și o minoritate de romi. Un procent al populației este de etnie necunoscută. 

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși, dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea și romano-catolici. Și din acest punct de vedere nu este cunoscută apartenența confesională a unei părți a populației.

PERSONALITĂȚI

Câmpina a fost, de-a lungul timpului, cămin pentru mai multe personalități culturale ale României, și, totodată, motiv de inspirație pentru acestea.

Dimitrie Bolintineanu (poet, om politic, diplomat, participant la Revoluția de la 1848), Ion Heliade Rădulescu (scriitor, filolog, om politic, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cea mai importantă personalitate din cultura română prepașoptistă), George Coșbuc (poet, critic literar, scriitor, publicist, traducător, membru titular al Academiei Române), Constantin Istrati (academician român, chimist, medic, membru titular și președinte al Academiei Române), Eugen Jebeleanu (academician, poet, publicist, traducător, membru al Partidului Comunist Român), Geo Bogza (scriitor, jurnalist, poet, teoretician al avangardei, asociat cu nașterea mișcării suprarealiste din România), Nicolae Grigorescu (primul dintre fondatorii picturii române moderne) și Bogdan Petriceicu Hașdeu (scriitor, filolog, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești, academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric, om politic) sunt cele mai mari nume ce și-au petrecut  momente importante din viață în municipiul prahovean.

CULTURĂ

-Biblioteci-

În prezent, în Câmpina există 15 biblioteci, singura deschisă publicului fiind Biblioteca Municipală ”Dr. C.I. Istrati”, care este a doua bibliotecă ca importanță în județul Prahova. Aceasta a fost fondată în anul 1949 și are o colecție de peste 65.000 de volume. În 1998 o fundație din Anglia a înființat Secția de limbă engleză, singura din județ, dotată cu număr de 10.500 de volume.

-Instituții de cultură-

Casa de cultură “Geo Bogza”

Inițial construită drept sală de festivități, numită Casa de Cultură Raională Câmpina în 1961, s-a transformat în 1974 în Casa orăşenească de cultură Câmpina, instituţie cultural-educativă cu personalitate juridică subordonată Consiliului popular orăşenesc. În 1996 a devenit Casa Municipală de Cultură Câmpina “Geo Bogza” și s-a menținut astfel până în prezent.

Clădirea are o sală de spectacole cu 770 de locuri la parter și o sală de aproximativ 150 de locuri, la etaj, care este destinată altor tipuri de manifestări culturale şi ştiinţifice.

Casa Tineretului

Înființată de Primăria Câmpina în 1982, Casa Tineretului este format dintr-o sală de spectacole cu aproximativ 560 de locuri, o sală de conferințe cu o capacitate de 100 de locuri, o sală de expoziții și spații destinate învățământului și altor activități

De asemenea, Casa Tineretului deține și o pișcină, o sală de fitness și aerobic, o sală de arte marțiale și box, precum și de un club pentru tineri. Aici sunt organizate des diferite manifestări cultural artistice, sportive și de altă natură.

-Muzee-

Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu”

Nicolae Grigorescu a privit Câmpina ca pe un remediu pentru boala de care suferea după ce a pictat în război.”, a spus muzeograful Alina Apostol. Astfel, Grigorescu s-a mutat în Câmpina, în casa în care și-a petrecut ultimii ani de viață. Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” este unul dintre cele mai importante obiective turistice ale municipiului.

În timpul Primului Război Mondial, casa a fost incendiată, iar obiectele ce au putut fi salvate au făcut posibilă reconstrucția imobilului de către fiul pictorului în perioada 1954-1955. Cu ajutorul obiectelor salvate au fost refăcute atelierul, sufrageria și biblioteca lui Nicolae Grigorescu, având ca puncte de reper fotografii din timpul vieții pictorului.

În prezent, în muzeul din Câmpina se găsesc, pe lângă tablourile pictate de artist, și piese de mobilier, ustensile de pictură și tablouri cumpărate de Grigorescu din Franța sau Italia.

O mare parte dintre operele ce poartă semnătura artistului se găsesc la Câmpina, iar alte picturi se află la câteva muzee din țară. Ceea ce diferențiază tablourile lui Nicolae Grigorescu de altele din vremea sa sunt ramele cu foiță de aur pe care pictorul le comanda special de la Paris. 

Castelul “Iulia Hașdeu”

Bogdan Petriceicu Hașdeu a avut, de asemenea, o legătură strânsă cu municipiul Câmpina. 

Puternic afectat de moartea Iuliei, unica sa fiică, B. P. Hașdeu a construit, între 1894 și 1896, un loc în care să poată comunica cu aceasta prin intermediul ședințelor de spiritism. Așa a apărut  Castelul “Iulia Hașdeu”, care, alături de cavoul familiei Hașdeu, reprezintă singurele temple spiritiste din lume.

Nu este clar de ce castelul a fost construit tocmai aici. Se spune că, în urma unei ședințe de spiritism, Iulia i-ar fi transmis tatălui său detaliile legate de construcția clădirii.”, a spus unul dintre angajații castelului.

Numit și “Castelul Magului” sau “Templul Spiritist de la poalele Carpaților”, castelul a dat naștere, de-a lungul timpului, mai multor legende.

Una dintre acestea o are în centru pe tânăra Iulia Hașdeu, care, din când în când, cântă la pianul castelului. Nu de puține ori i-a fost auzit glasul acompaniat de sunetul clapelor de pian. Mai mult, există și dăți în care se aude vocea tatălui său felicitând-o si aplaudând-o la final.

O altă legendă îl are în prim-plan pe Bogdan P. Hașdeu. Se spune că, uneori, noaptea, iese la geam și urlă ca un lup, strigându-și fiica.

Clădirea cuprinde șase camere: salonul, sufrageria, templul, biroul de lucru al lui B. P. Hașdeu, camera Iuliei și camera obscură. Cea din urmă este, poate, cea mai interesantă parte a castelului, deoarece aici aveau loc ședințele de spiritism. 

  • EDUCAȚIE

În municipiul Câmpina sunt înregistrate, în funcție de nivelul de învățământ, 3 unități de învățământ preșcolar, 4 unități de învățământ primar și gimnazial, 5 unități de învățământ liceale, 2 unități de învățământ de tipul școlilor postliceale, școala de agenți de poliție.

Dintre acestea, cele mai prestigioase unități de învățământ din oraș sunt Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” și Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”.

-Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr”

În anul 1968, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri, la Câmpina s-a înfiinţat Şcoala Militară de Perfecţionare a Subofiţerilor Câmpina, iar la 1 martie 1968 aceasta a devenit Şcoala Militară de Subofiţeri. La 25 de ani de la inaugurare, pe 1 februarie 1993, unitatea a primit denumirea de Şcoala Militară de Subofiţeri de Poliţie „Vasile Lascăr”, iar în 2002 s-a transformat în Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr”.

Anual, sute de candidați dau probe pentru admitere la școala din Câmpina, care, alături de Școala de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” din Cluj Napoca, reprezintă singurele unități din țară care formează subofițeri de poliție.

– Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”-

Înființat în anul 1919 ca liceu mixt, unitatea de învățământ a primit în anul 1930 numele de Liceul Dimitrie „Barbu Știrbei”. Pentru o perioadă de 18 ani a fost împărțit în Liceu de Fete și Liceu de Băieți, ca mai apoi, în 1948, să redevină liceu mixt. Din 1957 liceul poartă numele pictorului Nicolae Grigorescu. În anul 1999 a trecut de la liceu la colegiu național.

Colegiul Național „Nicolae Grigorescu” se află în topul celor mai bune licee din județul Prahova, fiind și cel mai bun din oraș.

RESURSE NATURALE

        -Resurse de apă –

Rețeaua hidrografică este dominată de bazinul râului Prahova, care deține trei sferturi din teritoriul județului. Rețeaua hidrografică a municipiului este completată de cinci lacuri: Lacul peștelui, Lacul Cocorului, Lacul Bisericii, Lacul Curiacul și Lacul Vlădaia. 

-Petrol și gaze naturale-

Resursele de petrol și gaze naturale se găsesc în cea mai mare parte în sudul orașului, de unde sunt extrase prin intermediul unor sonde.

  1. ECONOMIE

După anul 1880, Câmpina a cunoscut o perioadă prosperă din punct de vedere economic. Perioada capitalistă dintre cele două războaie mondiale a reprezentat cel mai important progres economic al orașului înregistrat până la acel moment. Mai multe unități industriale au fost modernizate, a fost introdus gazul de sondă pentru uz casnic, iar prelucrarea petrolului a devenit principala activitate industrială a orașului.

Astfel, Câmpina a devenit un important centru industrial petrolier cunoscut la nivel național și internațional.

Potrivit celor mai recente date, principala activitate economică din municipiul Câmpina este comerțul, urmat îndeaproape de domeniul construcțiilor. Alte domenii de activitate la nivel local sunt reprezentate de activitățile profesionale, științifice și tehnice  și de industria de prelucrare.

 INDUSTRIE

Ramurile industriale care se regăsesc în Câmpina sunt: extracția și prelucrarea petrolului, construcții de mașini, confecții textile, industria chimică și industria mobilei.

Compania Națională PETROM face exploatări de petrol și gaze naturale prin sonde amplasate în zona de sud a oraşului.

Industria de prelucrare este cea mai dezvoltată ramură economică a municipiului Câmpina din punct de vedere al cifrei de afaceri, al profitului obținut și al numărului de salariați, care depășește 5.997 de persoane. 

SC CONFIND SRL este principalul angajator din municipiul Câmpina, având peste 1.200 de angajați, și este unul dintre cei mai importanți producători de echipamente pentru industria de țiței și gaze din România. Firma are contact cu piața de utilaj petrolier din țări precum Rusia, Ucraina, Kazahstan, Uzbekistan și India. De asemenea, compania are relații de parteneriat cu firme producătoare de echipamente petroliere din Germania și Statele Unite ale Americii.

NEPTUN SA este principalul producător de transmisii mecanice din țară. Principalele sale contracte sunt cu companii ce se ocupă cu extracția petrolului, cu centralele electrice sau cu mineritul, dar o mare parte dintre produse sunt destinate și exportului.

CAMERON ROMÂNIA are ca domeniu de activitate fabricarea utilajelor pentru extracție și construcții. Compania se orientează către piețe din Orientul Mijlociu, Asia și Nordul Africii. Între anii 1945-1990, a fost proprietate a statului. Pe atunci numele firmei era STEROM. În 1999, a fost achiziționată de corporația americană Precision Castparts Corporation, iar produsele Cameron Romania au pătruns și pe piața din America de Nord. O altă corporație americană, Cameron International Corporation, a preluat Cameron România în noiembrie 2004. Cameron International Corporation are sediul în Houston, Texas și este lider mondial în producerea de echipament petrolier.

În domeniul construcțiilor, SOCERAM SA este o firmă importantă la nivelul orașului.

Din punct de vedere al comerțului, în municipiul Câmpina funcționează o serie de complexuri comerciale: o piață agroalimentară, PENNY Market, Mercantis Big, Carrefour Market, Kaufland.

Principalele instituții financiar-bancare din Câmpina sunt: Banca Comercială Română, CEC Bank, Banca Română pentru Dezvoltare – Grupe Société Générale, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania. 

CLIMĂ

Statisticile arată că municipiul Câmpina este oraşul cu cele mai multe zile însorite pe an din România.

Temperatura medie anuală este de +9,5°C. Temperatura maximă înregistrată este de +38,6°C, iar valoarea minimă de – 26,6°C.

TIMP LIBER

Modurile de petrecere a timpului liber la nivelul municipiului Câmpina au început să fie din ce în ce mai diversificate. Platoul Mușcel, Parcul Trandafirilor, Fântâna cu Cireși, Lacul Curiacul, Bulevardul Culturii, Lacul Bisericii, Parcul Milia sunt doar câteva dintre locurile unde în care cetățenii și vizitatorii se pot relaxa. 

Lacului Curiacul este înconjurat de spațiilor verzi şi de aparate de fitness pentru cei care doresc să practice sportul în aer liber. Amenajarea acestui parc reprezintă una dintre cele mai recente investiții ale primăriei municipiului Câmpina.

Cea mai bogată zonă a municipiului din punct de vedere financiar, Platoul Mușcel, este cap de listă în ceea ce privește activitățile în aer liber. Aici se găsesc terenuri de tenis și fotbal, la care se adaugă și un parc de joacă pentru copii. De asemenea, există și câteva restaurante și cafenele pentru toate gusturile, dar și un hotel de trei stele.

Punctul „Observator” de pe dealul Mușcel oferă vizitatorilor o imagine de ansamblu asupra zonei. Din acest loc situat la o înălțime de 550 m se poate vedea întreaga panoramă a oraşului şi a împrejurimilor sale. De aici pot fi observate cu uşurinţă cele trei râuri care înconjoară orașul: la nord râul Câmpiniţa, la est râul Doftana, iar la vest râul Prahova. Aceste ape au reuşit să modeleze terasa Câmpinei, transformând-o într-o platformă de formă triunghiulară.

În anul 2017, primăria a inaugurat o bază sportivă formată dintr-un bazin de înot acoperit, două terenuri de baschet și o pistă de atletism.