Un studiu al fragmentelor ADN care circulă în sânge sugerează că microbii care trăiesc în corpul uman sunt mult mai diferiți decat se credea anterior. De fapt, 99% din acel ADN nu a mai fost văzut până acum, spun cercetătorii de la Stanford.
“Am descoperit lucruri legate de virusuri care sunt cunoscute, am găsit lucruri divergente și lucruri complet noi”, a spus Stephen Quake, profesor de bioinginerie și fizică aplicată, membru al Stanford Bio-X și autorul principal al lucrării.
Căutarea unei metode care sa detecteze respingerea transplantului
Studiul a fost inspirat de o observație de laborator realizata în timp ce se căutau metode neinvazive de a anticipa dacă sistemul imunitar al pacientului cu transplant va recunoaște noul organ ca fiind străin și îl va ataca, un fenomen cunoscut ca respingere. În mod obișnuit, este nevoie de o biopsie de țesut pentru a detecta respingerea.
Membrii laboratorului si-au dat seama că exista o metoda mai bună. În mod teoretic, ei ar putea să detecteze respingerea prin luarea de probe de sânge și examinarea ADN-ului fără celule și a fragmentelor de ADN care circulă liber în plasma sanguină. În afară de fragmentele ADN-ului unui pacient, probele conțin fragmente din ADN-ul donatorului de organe, precum și bacteriile, virusurile și microbii care formează microbiomul unei persoane.
Pe parcursul mai multor studii, primul a fost publicat în 2013, au fost colectate probe de la 156 de pacienți cu transplant de inimă, plămâni și măduvă osoasă, si de la 32 de femei însărcinate. (Sarcina, ca și medicamentele imunosupresoare luate de pacienții cu transplant, modifică, de asemenea, sistemul imunitar, deși în moduri mai complicate și mai puțin înțelese.)
Rezultatele acestor studii anterioare au sugerat că există modificări identificabile ale microbiomului la persoanele cu sisteme imunitare compromise și că testele pozitive pentru ADN-ul donatorului de organe au fost un semn de respingere.
Ceva mai ciudat
Dintre toate fragmentele de ADN ne-umane, pe care echipa de cercetare le-a adunat, 99% dintre acestea nu s-au potrivit cu nimic din bazele genetice existente pe care cercetătorii le-au examinat.
“Marea majoritate” a aparținut unui grup numit proteobacteria, care include, printre multe alte specii, agenți patogeni cum ar fi E. coli și Salmonella. Virusurile anterior neidentificate din familia torque teno care, în general, nu au fost asociate cu boala, dar care se găsesc adesea la pacienții imunocompromiși, au constituit cel mai mare grup de virusuri.
“Am dublat numărul de virusuri cunoscute din acea familie prin această lucrare”, a spus Quake. Poate cel mai important, au găsit un nou grup de virusuri torque teno. Printre virusurile cunoscute de torque teno, un grup infectează oamenii, iar altul infectează animalele, dar multe dintre acestea nu se potrivesc în nici un grup. “Am gasit acum o clasa noua care infecteaza oamenii, care este mai aproape de clasa celor care infecteaza animale decat de cele cunoscute anterior, deci destul de divergente pe scara evolutiva”, a spus Quake.
O descoperire surprinzătoare?
Cercetătorii tind să studieze microbiomul într-o singură parte a corpului, cum ar fi intestinul sau pielea. Probele de sânge, dimpotrivă, “merg in profunzime peste tot, în același timp”.
Pe de alta parte, cercetatorii isi concentreaza adesea atentia asupra microbilor de care sunt interesati. Există probabil unele lucruri interesante, dar nu sunt relevante pentru experimentul pe care oamenii doresc să-l facă în acel moment.
Prin examinarea probelor de sânge într-o manieră imparțială, a spus Quake, au aparut noile rezultate și o nouă apreciere a gradului de diversitate al microbiomului uman.
“Există tot felul de virusuri care vin de la alte specii la oameni, iar ceea ce visam noi sa realizam este descoperirea de noi virusuri care ar putea deveni în cele din urmă pandemii umane,” a spus Quake. Înțelegerea a ceea ce sunt aceste virusuri ar putea ajuta medicii să gestioneze și să urmărească focarele
sursa: hotnews.ro
