Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni, că România s-a raliat declaraţiei semnate de 11 state din G20 privind Siria, care face apel la un răspuns internaţional ferm, însă el apreciază că un conflict militar în Siria trebuie evitat, din cauza riscurilor majore existente.
„Ieri, România a adoptat o poziţie cu privire la Siria şi este obligaţia mea să o aduc la cunoştinţa mass-media, publicului, având în vedere că este un angajament politic pe care România şi-l asumă. (…) În urma consultării cu alte instituţii ale statului, am decis ca România să se ralieze acestei declaraţii (făcută în marja reuniunii grupului G 20 – n.r.) a celor 11 state. Aş vrea să enumăr cele 11 state semnatare ale declaraţiei: Australia, Canada, Franţa, Italia, Japonia, Republica Coreea, Arabia Saudită, Spania, Turcia, Marea Britanie şi SUA”, a susţinut Băsescu, într-o declaraţie la Palatul Cotroceni.
Vă prezentăm mai jos cele mai importante declarații ale președintelui Traian Băsescu:
– România a adoptat ieri o poziţie cu privire la Siria şi este datoria mea să o aduc la cunoştinţa opiniei publice. Cu ocazia desfăşurării summitului G20, 11 state au adoptat o declaraţie comună privind Siria. În urma consulătrii cu alte instituţii ale statului, am decis ca România să se ralieze acestei declaraţii, semnate printre altele de Australia, Canada, Franţa, Italia, Japonia, Coreea de Sud, Arabia Saudită, Marea Britanie, Turcia şi SUA. Declaraţia constată că norma internaţională împotria utilizării armelor chimice este universală. Statele semnatare nu fac deosebire între statele ce au ratificat normele internaţionale care au ratificat tratatele privind neprolidferarea armelor chimice şi cele care nu au făcut-o. Declaraţia condamnă atacul de la Damasc şi ţine responsabil guvernul sirian.
-Semnatarii susţin şi sprijină consecvent o rezoluţie fermă a Consiliului de Securitate ONU având în vedere responsabilităţile acestuia. România susţine nevoia ca problemele de acest gen să fie rezolvate în Consiliul de Securitate. Semnatarii declaraţiei se angajează să susţină demersuri de securitate pe termne lung pentru a trata ferm problema de securitate generate de armele chimice ale Siriei. Declaraţia este un angajament al comunităţii internaţionale ca problema să fie tratată cu fermitate.
-Declaraţia cere experţilor ONU să prezinte cât mai curând cu putinţă rezultatul anchetei.
-Prudenţa a fost binevenită în abordările statelor. Declaraţia recunoaşte că în conflictul din Siria nu există o soluţie militară. Semnatarii sunt conştienţi că o soluţie paşnică trebuie găsită. De asemenea, semnatarii subliniază faptul că se angajează nu doar pentru o soluţie politică, ci şi pentru a contribui la realizarea unei Sirii unite, în contextul în care se pune problema împărţirii Siriei. Eu aş face un comentariu: noi, statele UE şi NATO, trebuie să ajungem la nivelul de înţelepciune în care să nu încercăm să aplicăm şabloanele noastre democratice unor state arabe ce au alte valori. Impunerea brutală, de gen Irak sau chiar Egipt, ne arată că adaptarea rapidă la un sistem de tip european sau american este dificilă.
-Declaraţia face un apel să fie garantat accesul personalului care asigură asistenţă umanitară.
-În ce priveşte România, ea se raliază fără rezerve acestei declaraţii. Deşi nu este brutal afirmat, declaraţia lasă deschise ambele opţiuni. Chiar dacă se vorbeşte de ONU, Geneva şi soluţii politice şi se recunoaşte că soluţia militară nu este viabilă, nu se închide complet varianta unui atac fără trupe la sol asupra resurselor militare ale Siriei.
-Deja secretarul de stat John Kerry a avansat o soluţie care să garanteze pacea, anume punerea sub control a armelor Siriei. Nu ştiu ce reacţie va exista la Damasc, dar faptul că declaraţia din 6 septembrie… Deja apar elemente noi. Asta arată că un proces de negociere există şi că se încearcă şi din punctul de vedere al SUA o soluţie care să evite utilizarea resurselor militare. Soluţia militară, indiferent de cât de soft şi ct de precisă, implică riscuri: riscul de reacţie militară a Siriei şi de extindere a conflictului la nivel regional având în vedere că acolo acţionează formaţiuni care nu sunt sub control politic: Hezbollah, formaţiuni ce ţin de al-Qaida. Ar fi apetisant pentru aceste structuri să provoace Turcia şi Israel. De aceea, conflictul militar trebuie evitat.
-(şedinţă CSAT?) Nu. M-am consultat cu MAE, cu structurile de securitate ale statului. Nu este nevoie de CSAT pentru susţinerea acestei poziţii.
-România va fi un parteneri politic al aliaţilor săi, dar nu are resurse militare pentru tipul de acţiune preconizat pentru a putea participa pentru că soluţia trupelor la sol este exlusă. Soluţia militară se va utiliza, dacă se va utiliza, împotriva infrastructurii militare, cu o singură excepţie: lovirea depozitelor chimice. Nu aş vrea să vedem situaţia în care singura soluţie a regimului sunt armele chimice.
-(Roşia Montană?) Unde mai e problema? Nu eu am 70% în Parlament. Aţi observat vreo majoritate pro-preşedinte în Parlament? Poate se va face la un moment dat.
-Crin Antonescu a spus în prima linie a susţinerii politice, nicidecum a liniei frontului.
