Procesul de regionalizare în România ar trebui să fie susţinut atât de societatea civilă, cât şi de întreg Parlamentul, nu numai de partidele politice care sprijină Guvernul, a declarat marţi directorul „Rule of Law Program South East Europe” (Konrad-Adenauer-Stiftung), Thorsten Geissler, la dezbaterea „Regionalizarea şi reforma administrativă în România – provocări şi perspective”.
„Noi credem că societatea civilă ar trebui să joace un rol important în revizuirea Constituţiei şi în introducerea termenului de <<regiuni>>. (…) În ultima vreme, multe dintre ţările europene sau ex-comuniste au ales regionalizarea. Dar aici nu vorbim de federalizare, din moment ce România nu are o astfel de tradiţie. (…) Este convingerea mea că noua Constituţie trebuie să primească sprijinul întregului Parlament, nu numai a actualei majorităţi politice care sprijină Guvernul”, a spus Thorsten Geissler.
La rândul său, Laura Ştefan, reprezentantul Expert Forum, a afirmat că dezbaterea privind regionalizarea României nu este una „pur tehnică”, ea cuprinzând şi aspecte ce ţin de sfera politicului, întrucât una dintre variantele vehiculate a fost înlocuirea judeţelor cu regiunile, ceea ce însă ar fi însemnat „pierderea unei bucăţele din tort” în cazul unor lideri politici.
„Cred că este neclar pentru mulţi dintre noi dacă fie vorbim despre aspecte administrative şi politice când ne referim la regionalizarea României, fie dacă vorbim de regiuni de dezvoltare. Trebuie să discutăm dacă se doreşte sau nu introducerea unui nou nivel administrativ sau dacă alegem regiunile de dezvoltare pentru o mai bună absorbţie a fondurilor UE. Dacă avem nevoie de regiuni administrative, atunci acestea trebuie să fie stipulate în Constituţie. (…) Asta ne face să ne întrebăm dacă vom avea o nouă Constituţie anul acesta sau anul viitor sau chiar mai târziu. Ministrul Liviu Dragnea a spus că Guvernul va discuta în septembrie ce se va întâmpla dacă nu vom avea Constituţia revizuită anul acesta. (…) O opţiune este înlocuirea judeţelor cu regiuni, ceea ce însă nu este un lucru foarte bine agreat de clasa politică pentru că nimeni nu îşi doreşte să piardă acea bucăţică din tort. Discuţia nu este deci numai una pur tehnică, ci are şi bogate aspecte politice”, a declarat aceasta.
Programul „Regula Legii în Sud-Estul Europei” are ca scop promovarea dialogului în privinţa problemelor legislative ce pot apărea în zona sud-est europeană (Albania, Bosnia Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Republica Moldova, România şi Serbia).
Programul se bazează pe şase domenii – legea constituţională, legea procedurală (în special în zona administrativă şi în ceea ce priveşte procedura penală), legislaţia în domeniul protecţiei drepturilor omului şi ale minorităţilor, lupta împotriva corupţiei, armonizarea cu legislaţia europeană, dar şi împăcarea cu trecutul în cazul ţărilor ex-comuniste.
