România vrea să devină membru cu drepturi depline al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), iar autorităţile de la Bucureşti consideră că acest obiectiv este realizabil, a declarat premierul Victor Ponta la lansarea proiecului “Analiza impactului reglementărilor în vigoare asupra mediului concurențial în sectoarele cheie ale economiei românești. Proiectul este un parteneriat între OECD, Guvernul României și Consiliul Concurenței.
Lansarea proiectului a avut loc la sediul Camerei de Comerț și Industrie a României. La eveniment au participat premierul Victor Ponta, președintele CCIR, Mihai Daraban, secretarul general adjunct al OECD, William Danvers, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, secretarul de stat al ministerului Finanțelor Publice, Attila Gyorgy, secretarul de stat în ministerul Justiției, Simona Maya Teodoroiu, ecretarul de stat al ministerului Agriculturii, Daniel Botănoiu, șeful diviziei de concurență a OECD, John Davies, și președintele comitetului de concurență și ajutor de stat al AmCham România, Livia Zamfiropol.
Redăm mai jos principalele declarații ale acestora:
Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României: CCIR urmăreşte ca autorităţile publice să ofere un cadru normativ predictibil, stabil şi pro-concurenţial
Îmi face o deosebită plăcere să fiu astăzi alături de dumneavoastră, la lansarea unui proiect atât de important pentru mediul de afaceri din România, printr-un parteneriat strategic între Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Guvernul României şi Consiliul Concurenţei. Camera de Comerţ şi Industrie a României, gazda dumneavoastră de astăzi, salută astfel de iniţiative, menite să asigure prevalenţa principiilor de concurenţă asupra legislaţiei privind mediul de afaceri în ţara noastră.
Permiteţi-mi să salut totodată cooperarea României cu OECD, în acest proiect şi nu numai. Pentru mediul de afaceri din România, OECD reprezintă o organizaţie internaţională care nu numai asistă Guvernele în elaborarea politicilor economice dar care oferă într-un cadru al cooperării multilaterale, soluţii la importantele probleme actuale ale sectorului privat prin identificarea şi promovarea celor mai bune practici internaţionale în diferite domenii ale vieţii economico-sociale. Iată de ce sunt convins că intensificarea relaţiilor de colaborare dintre România şi OECD va conduce la consolidarea unui climat de afaceri prosper şi la dezvoltarea durabilă a României în cele trei sectoare care vor face obiectul evaluării legislaţiei în cadrul acestui proiect.
Pentru o țară venită din comunism, cu o economie controlată atât de statul național cât și în baza acordurilor Consiliului pentru Asistenţă Economică Reciprocă (CAER), beneficiile unui mediu concurențial sunt evidente. Românii își doresc cât mai multă concurență. Dar, de asemenea, din reflexele trecutului pot sa vină și amenințările prezentului. De aceea, reuniunea de astăzi este necesară şi foarte utilă.
Concurenţa reprezintă, în mod cert, un principiu director al economiei libere de piaţă, este o modalitate de alocare a resurselor către o utilizare cât mai eficientă şi motorul unei creşteri economice susţinute şi sustenabile a României. În această direcţie, Consiliul Concurenţei a demonstrat de-a lungul timpului că veghează la buna funcţionare a mecanismelor pieţei şi la corectarea distorsiunilor asupra concurenţei datorate conduitei agenţilor economici dar şi unor reglementări restrictive. Consumatorii sunt principalii câştigători ai jocului concurenţial, întrucât pot beneficia de o gamă mai largă de bunuri şi servicii la preţuri mai mici dar, de pe urma concurenţei beneficiază şi agenţii economici care reuşesc să producă mai mult, mai ieftin şi, în general, mai eficient.
Camera de Comerţ şi Industrie a României, din poziţia sa de reprezentant al mediului de afaceri românesc, urmăreşte ca autorităţile publice să ofere un cadru normativ predictibil, stabil şi pro-concurenţial, menit să asigure accesul în mod nediscriminatoriu tuturor agenţilor economici pe piaţă cât şi buna funcţionare a pieţelor.
Am convingerea că eliminarea blocajelor anti-concurențiale descătușează energii vitale pentru creșterea economică și competitivitatea companiilor.
Concurența este, din punctul meu de vedere, o condiție a democrației efective.
Concurența este o presiune pozitivă pentru societate în ansamblul ei – întărește piața, reduce costurile pentru consumator, dă șansa oamenilor de afaceri să își împlinească viziunea sau să își atingă obiectivele.
Scopul proiectului dumneavoastră, de a identifica prevederile anticoncurenţiale şi de a formula propuneri de optimizare a cadrului de reglementare în trei sectoare importante ale economiei româneşti, reprezintă un deziderat pe care CCIR îl susţine, considerând că un mediu concurenţial reglementat corespunzător va conduce la dezvoltarea afacerilor în România.
Un lucru pe care aș vrea să îl accentuez. Rolul fundamental revine statului în ansamblul său și aici am în vedere toate instituțiile cu care mediul economic intră în contact frecvent. Sunt lucruri la care merită reflectat – precum modul de tratament, egal sau nu pe care instituții diverse de stat îl aplică unor operatori economici. Sunt și acestea aspecte de interes major pentru mediul de afaceri pe care noi, ca reprezentanți ai acestuia, avem datoria să le aducem în discuție.
Vă doresc mult succes în demersurile dumneavoastră şi vă asigur de deschiderea către colaborare precum şi de tot interesul şi sprijinul Camerei de Comerţ şi al Sistemului Cameral pentru proiectul dumneavoastră şi pentru proiectele implementate în interesul comunităţii de afaceri şi întăririi competitivităţii economiei naţionale, obiectivul nostru comun.
Victor Ponta: Reformele dificile şi eforturile pe care le facem ne pot transforma într-o ţară cu adevărat competitivă
Standardele pe care OECD le-a stabilit în mod clar sunt în interesul României și în interesul dezvoltării noastre ca societate, pentru a avea o dezvoltare sustenabilă în anii care urmează.
În documentele strategice ale Guvernului avem trecută determinarea României la nivel guvernamental, instituțional, nu doar de a îndeplini toate standardele OECD. Există această voință, există această dorință și cred că există și această putință. România a făcut pași importanți, a trecut prin momente și reforme dureroase, cum ar fi cele de după criza din 2008, dar România este astăzi o țară competitivă, o economie din ce în ce mai competitivă, lucru confirmat de saltul de 17 locuri pe care l-am făcut anul trecut, însă mai ales de cifrele pe care le primim, practic, în fiecare lună şi în fiecare trimestru. O creştere constantă a exporturilor României, ceea ce înseamnă competitivitate. O creştere constantă a producţiei industriale, a investiţiilor străine, în special în zonele cele mai competitive – IT, servicii.
Toate aceste date, confirmate şi reconfirmate, arată că, repet, reformele dificile şi eforturile pe care le facem ne pot transforma într-o ţară cu adevărat competitivă.
În egală măsură, consolidarea instituţiilor democratice este un lucru pe care, în ciuda eforturilor unor oameni politici, le-am reuşit totuşi, şi cred că sunt câştigate pe termen mediu şi lung. Din acest punct de vedere vreau, de asemenea, să mai afirm un lucru foarte clar – şi e un punct de vedere al guvernului şi cred că poate fi confirmat de colaborarea pe care am avut-o cu Consiliul Concurenţei, cu mediul privat de afaceri: cred într-adevăr că o competiţie – o competiţie corectă, o competiţie transparentă -, cât mai puţine monopoluri, cât mai puţine privilegii în economie reprezintă, de fapt, şansa de dezvoltare a României. Şi am încercat de fiecare dată să sprijinim legislativ şi ca politici publice această competiţie corectă de care trebuie să se bucure toţi cei care acţionează pe piaţa românească. După ce avem o economie competitivă, o economie deschisă, o economie transparentă, după aceea, rolul statului este de a îmblânzi sau de a combate legile competiţiei acerbe în alte domenii – educaţie, sănătate… Dar ca să poţi să ai resursele necesare pentru a avea acces egal la educaţie, la sănătate în special, la justiţie, evident că prima condiţie este de a avea o economie performantă. Şi în anul 2014 şi în anii care urmează, într-o Uniune Europeană deschisă şi într-o piaţă globală din ce în ce mai deschisă, competitivitatea în domeniul economic, creşterea acestui grad de competitivitate, a deschiderii pieţei noastre şi a egalităţii de condiţii de competiţie pentru actorii economici este absolut esenţială – şi, din punctul acesta de vedere, cred că, pe de-o parte, instituţii publice cum este Consiliul Concurenţei, pe de altă parte, reprezentanţii mediului de afaceri, cum este din ce în ce mai mult Camera de Comerţ şi Industrie a României, au un rol important în a atrage atenţia Guvernului, Parlamentului, atunci când există posibilitatea de recreare a unui monopol, există posibilitatea sau apare pericolul scăderii transparenţei şi a competitivităţii. Din acest punct de vedere.
Din acest punct de vedere, repet, cred că o economie competitivă şi deschisă este singura bază pe care putem construi mai departe un acces egal împotriva legii junglei la educaţie şi la sănătate şi la celelalte servicii publice.
Mai este o singură idee pe care voiam să o adaug celei legate de decizia şi sprijinul guvernului, în primul şi primul rând pentru îndeplinirea standardelor şi după aceea, evident, pentru accederea ca membru cu drepturi depline la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare, şi anume rolul pe care România poate şi trebuie să-l joace în această perioadă dificilă în regiunea noastră. Vreau… Şi de fiecare dată când am ocazia să-mi întâlnesc omologii – primul-ministru din Republica Moldova, în primul rând; din Ucraina, din Georgia -, de fiecare dată le spun acelaşi lucru: că România este un exemplu de succes. E adevărat, nu am fost parte a Uniunii Sovietice, slavă Domnului, dar am fost parte a lagărului comunist, am trecut în mod dificil peste procesul de tranziţie, am devenit o ţară membră a Uniunii Europene, a NATO, cu o economie competitivă, care anul trecut a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană şi care creşte în continuare, în timp ce alte economii scad, şi că, deşi este un drum dureros, deşi este un drum dificil, îi sfătuiesc ca pe nişte fraţi pe cei din Moldova, ca pe nişte prieteni pe cei din Ucraina şi Georgia, să înveţe din experienţa României şi să înveţe toate lucrurile bune pe care le-am făcut noi şi, dacă sunt foarte deştepţi, să evite greşelile pe care le-am făcut noi, ca să poată să ajungă mai repede şi mai uşor la obiectivul de integrare europeană, de a avea o economie performantă şi competitivă, obiectivul de implementare şi de funcţionare a unor instituţii cu adevărat democratice. Cred că în acest moment, în regiune România, alături de Polonia, cu siguranţă, reprezintă cele două ţări care pot într-adevăr să dea acest mesaj către partenerii noştri din Est, către Moldova, Ucraina şi Georgia: Nu are cine altcineva, suntem singurii care avem o experienţă istorică comună, suntem singurii care înţelegem că ceea ce pare foarte simplu la Bruxelles sau la Washington nu e neapărat simplu aici, dar că trebuie făcut – şi, din acest punct de vedere, mai ales în ceea ce priveşte standarde economice de competitivitate, standarde de funcţionare a instituţiilor publice, standarde de transparenţă, exact cele pe care le promovează şi le păstrează Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare, sunt cele pe care România, multe dintre ele, le respectă, pe celelalte munceşte pentru a le respecta, şi este ceea ce va aduce şi vecinilor noştri din Moldova, din Ucraina, din Georgia prosperitate şi siguranţă. Şi, din acest punct de vedere, vreau să-l asigur pe domnul secretar general adjunct că România îşi va juca acest rol regional extrem de important, că în primul şi în primul rând vom continua să ne facem treaba la noi acasă înainte de a da sfaturi altora, dar că vom fi acea ţară care trebuie să reprezinte un „successful story” pentru tot ceea ce înseamnă valorile democratice şi valorile de performanţă economică.
William Danvers, secretarul general adjunct al OECD: Reformele care întăresc concurenţa sunt mai eficiente decât reformele structurale
Reformele care întăresc concurenţa sunt mai eficiente decât reformele structurale. Intenţia este să identificăm practicile anticoncurenţiale pentru că uneori reglementările pot distorsiona concurenţa, pot să limiteze consumatorii să aleagă un produs. Procesul nu este uşor, deoarece de multe ori limitările concurenţei sunt ascunse în textele de lege.
În Grecia am făcut o evaluare lansată în luna mai 2013 şi estimăm că beneficiile pentru consumatori s-au ridicat la 2,5 miliarde de euro pe an sau 2,5% din PIB. Cred că beneficiile pentru companii sunt şi mai mari.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: Vom revizui legislația și reglementările din 3 sectoare cheie ale economiei
În prezent există un mecanism pentru a analiza impactului anticoncurenţial al proiectelor de lege, dar nu există un mecanism care să analizeze acest impact al legislaţiei în vigoare. Sectoarele aprobate de Guvern, la sugestia instituţiilor financiare internaţionale – Fondul Monetar Internaţional, Comisiei Europene- sunt construcţia de drumuri, transportul de marfă şi procesarea alimenteler.
Vom veni cu un raport la sfârşitul anului viitor, urmând ca la începutul lui 2016 recomandările să fie implementate. În funcţie de cum merge proiectul ne gândim şi la o continuare. Grecia a implementat acest proiect şi deja a lansat a doua etapă şi de asemenea, sunt şi alte state membre OECD care sunt interesate de analize similare.
