OXAN: Finanțarea antreprenoriatului la nivel global a avut rezultate mixte

Inițiativele având ca scop încurajarea antreprenoriatului și dezvoltarea micilor afaceri au devenit normă în aproape toate strategiile de dezvoltare economică, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare. În timp ce au existat dezbateri importante atât în cercurile academice, cât și în cele politice cu privire la măsura în care firmele mici contribuie la dezvoltarea economică, strategii văd antreprenoriatul ca pe un „glonţ magic” pentru încercarea de a promova dezvoltarea economică și dinamismul într-o economie globală competitivă. Drept consecință, o pletoră de inițiative politice și de finanțare s-a dezvoltat în încercarea de a încuraja antreprenoriatul și firmele mici. Aceasta ridică întrebarea dacă ar trebui (sau nu) cheltuiți bani publici pe acordarea de sprijin pentru aceste obiective, se afirmă într-o analiză a centrului britanic de consultanță și analiză Oxford Analytica.

Impact

• Inovația este tot mai importantă pentru competitivitatea economică pe termen lung a unei economii.
• Politicile „specializate” par să încurajeze mai bine antreprenoriatul și firmele mici.
• „Economiile stimulate de inovaţie” necesită feluri de politici diferite de „economiile stimulate de factori”.

Ce urmează

Dovezile impactului sprijinului public pentru planurile pentru stimularea antreprenoriatului rămân mixte. Există unele dovezi că sprijinul public pentru antreprenoriat poate fi eficient, însă investiția la scară largă ar putea să nu fie adecvată până nu se înțelege mai bine cum și de ce are succes.

Analiză

• Este esențial să se evidențieze măsura în care firmele mici pot crea locuri de muncă și, în acest caz, ce fel de sprijin public le poate încuraja dezvoltarea. S-au adoptat mai multe abordări diferite de politică pentru a se concentra pe îmbunătățirea antreprenoriatului:
• OCDE. OCDE  indică faptul că sunt șase determinanți ai antreprenoriatului, care reprezintă baza inițiativelor publice de politică. Printre aceștia se numără factori ca legislația, cultură antreprenorială și condițiile de piață. În schimb, aceștia se leagă de nivelurile de performanță antreprenorială, inclusiv numărul de firme mici și de locuri de muncă ce se creează, care pot îmbunătăți apoi dezvoltarea socio-economică în anumite sectoare. Astfel, măsurile de politică recomandate de OCDE se concentrează pe îmbunătățirea sau stimularea „amestecului” celor șase determinanți – care, teoretic, ar trebui să ajute la dezvoltarea antreprenoriatului.
• Monitorul Antreprenoriatului Mondial (GEM). Aceste studii se concentrează pe inițiative de politică la trei niveluri de activitate economică: „stimulate de factori” (în special în țările în curs de dezvoltare), „stimulate de eficienţă” (țări care se dezvoltă rapid) și „stimulate de inovaţie” (țările cele mai dezvoltate). Evident, uneltele de politică introduse în diferite țări vor avea rezultate variate în funcție de nivelul lor de activitate economică. GEM folosește o metodologie de sondaj pentru a strânge date pentru a compara activitatea antreprenorială la două niveluri – antreprenori în formare și demararea de noi afaceri – pentru mai multe țări din întreaga lume. Totalul celor două niveluri se combină într-un index al așa-numitei „activităţi antreprenoriale totale” (AAT), care arată că s-a înregistrat un progres în nivelurile de activitate economică de la economiile stimulate de factori la cele stimulate de eficiență și chiar la cele stimulate de inovație.
• Banca Mondială. Și Banca Mondială se concentrează pe legătura dintre antreprenoriat și dezvoltarea economică prin intermediul proiectelor de afaceri. Acest lucru a fost lansat în 2002 pentru a explora modalitățile prin care legislația influențează întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și compară zece măsuri de activitate în afaceri – precum demararea unei afaceri, obținerea creditului și contractele de executare – pentru mai mult de 180 de țări. Descoperirile sunt introduse într-un tabel despre ușurința de a conduce o afacere.
• 200 miliarde euro în finanțarea UE pentru îmbunătățirea competitivității IMM-urilor
• Comisia Europeană. Planul de Antreprenoriat inițiat de Comisia Europeană evidențiază nevoia de educație și instruire, înlăturarea barierelor structurale actuale din ciclul afacerii și sprijinirea noilor antreprenori. În plus, Comisia investește mult în încurajarea firmelor mici, antreprenoratului și inovației. Pentru nouă transă de finanțare din partea UE pentru dezvoltare economică în perioada 2014-2020, două treimi din cele 300 miliarde euro (405 miliarde dolari) alocate vor fi repartizate îmbunătățirii studiilor și inovației, precum și competitivității IMM-urilor.

Pot guvernele să stimuleze antreprenoriatul?

Deocamdată nu se poate trage o concluzie cu privire la relația dintre sprijinul public, nivelurile de antreprenoriat și dezvoltarea economică. Dovezile academice și politice strânse pe această temă sunt adesea contradictorii. Sunt de remarcat câteva puncte:

• Crearea locurilor de muncă. Multe studii academice nu par să susțină premisa conform căreia firmele mici creează mai multe locuri de muncă. De exemplu, în cazul Marii Britanii, un studiu realizat de Mark Hart și alți autori authors arată că rata angajării a crescut cu peste 7% de la puțin peste 17 milioane la 18.6 milioane între 1998 și 2010. În același timp, numărul firmelor a crescut la 250,000 a€“ o rată de creștere de 1.2. Totuși, punctul-cheie este acela că în această perioadă, numărul locurilor de muncă din sectorul privat a crescut la peste 1.3 milioane, iar cea mai mare parte a acestei creșteri s-a concentrat pe firmele cele mai mici. Într-adevăr, firmele medii și mari chiar au pierdut din angajați.

Politici eficiente de antreprenoriat ar trebuie să fie adaptate în funcție de țară

• Adaptarea. Descoperirile studiilor realizate de GEM evidențiază importanța adaptării și finanțării politicilor de antreprenoriat pentru țara respectivă în funcție de nivelul de dezvoltare economică. Economiile stimulate de inovație necesită alte tipuri de politici în comparație cu cele stimulate de factori, în care elementele de bază ca statul de drept, proprietatea și drepturile contractuale trebuie stabilite. Astfel de distincții probabil că trebuie recunoscute pentru a pune în aplicare politici „specializate” care să încurajeze antreprenoriatul și firmele mici.
• Atenția acordată. Rămâne întrebarea dacă ar trebui să se acorde atenție politicii antreprenoriale per se sau mai degrabă politicii publice care are ca scop sporirea dezvoltării economice în general și capacitatea antreprenorială a economiei. Cu alte cuvinte, o abordare holistică ar asigura că motoarele-cheie pentru încurajarea dezvoltării economice – micro și macro – sunt puse în aplicare în anumite sectoare care, la rândul lor, ar putea ajuta să încurajeze dezvoltarea firmelor mici și antreprenoriatului. Evident, deși nu există un „glonţ magic” pe care să-l folosească guvernele, sunt mai multe unelte de politică ce pot fi folosite pentru a promova antreprenoriatul și dezvoltarea economică.