România este un aliat “dârz”, NATO se bazează pe România şi România se poate baza pe NATO, a declarat joi secretarul general al Alianței Nord Atlantice, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă comună cu președintele Klaus Iohannis.
Principalele declarații ale secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg:
- România este un aliat dârz, NATO se bazează pe România şi România se poate baza pe NATO. Dăm valoare României şi angajamentul ei din Afganistan până la Kosovo, contribuiţi la eforturile noastre de a sprijini partenerii pe care îi avem, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia şi contribuţia pe care o faceţi la stabilitatea în zona Mării Negre, care rămâne un component important al securităţii euroatlantice şi sunteţi gazda unei părţi importante a sistemului de apărare antirachetă NATO.
- Aţi luat decizii economice dificle care v-au încurajat creşterea economică şi au permis României să investească mai mult în apărare. Şi aţi luat angjamentul politic de a mării cheltuielile de apărare şi să creşteţi procentajul din PIB acordat apărării până în 2017. Aş dori să vă laud pentru investiţiile din apărare, dar voi folosi în continuare România ca exemplu pentru alţi aliaţi, arătându-le că România a reuşit şi să-şi taie deficitul şi să aducă politici fiscale responsabile şi să susţină creşterea economică. Deci este posibil şi să aveţi cheltuieli pe apărare mai mari şi, în acelaşi timp, să duceţi politici fiscale responsabile.
- România a adus contribuţii la menţinerea puterii NATO, acest lucru este important într-o perioadă de timp când chiar avem nevoie de organizaţie NATO puternică cu solidaritate în interiorul NATO, pentru că lumea s-a schimbat: vedem o Rusie care se impune din ce în ce mai mult, care încearcă să intimideze vecinii, să schimbe cu forţa graniţele; avem extremism din ce în ce mai puternic, tulburări în zona Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord şi sunt provocări asupra precum atacurile cibernetice şi atacuri asupra sistemelor energetice. Pentru a menţine NATO în siguranţă, implementăm o întărire a apărării comune, cea mai puternică de la sfârşitul Războiului Rece.
- Am întărit capacitatea forţei de răspuns NATO, de reacţie NATO, care constă în până la 40 mii de oameni, ne-am sporit viteza de decizie politică şi am spus forţe NATO în şase ţări – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi, bineînţeles, aici, în România şi chiar abia aştept să vizitez aceste unităţi, în Bucureşti, mai târziu, în cursul zilei de astăzi. Domnule preşedinte, aceasta nu va fi o bază militară, este un cartier general mic, de aproximativ 40 de oameni, din România şi din alte ţări membre NATO vor juca un rol-cheie în planificarea exerciţiilor şi în asistarea unei reîntăriri potenţiale.
- România, de asemenea, va fi gazda Cartierului General Divizional de Sud-Est, o altă contribuţie importantă la apărarea comună. Aceste măsuri sunt de apărare NATO, nu caută confruntare cu nimeni, dar vom face tot ce este necesar pentru a menţine siguranţa ţărilor noastre şi vom apăra toţi aliaţii împotriva oricăror ameninţări, de la Est sau de la Sud. Vom mai lua paşi şi pentru adaptarea NATO la summitul de la Varşovia, anul viitor, iar preşedintele dvs şi cu mine vom discuta adaptarea pe termen lung NATO, pentru că este de mare importanţă pentru Alianţă. De aceea, domnule preşedinte, vă mulţumesc pentru angajamentul personal faţă de Alianţa noastră şi abia aştept să continuăm să lucrăm împreună.
