România îşi propune să nu fie doar un beneficiar de securitate, ci şi un furnizor de securitate, într-un context complicat, alături de partenerii săi, iar “acţiunile noastre concrete ca stat merg în această direcţie”, a declarat joi președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, într-o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Principalele declarații ale președintelui Klaus Iohannis:
- România a aprobat foarte recent o nouă Strategie Naţională de Apărare, în care Alianţa Nord-Atlantică este privită ca principal garant al securităţii. Mă bucur în mod special de faptul că vizita domnului Jens Stoltenberg are loc exact în acest context. Am discutat despre cooperarea noastră şi despre activitatea României în interiorul Alianţei, din perspectiva implementării deciziilor summitului NATO din Ţara Galilor şi în pregătirea summitului NATO de la Varşovia, din vara anului 2016.
- Aşa cum am afirmat în mai multe rânduri, şi am asumat prin Strategia Naţională de Apărare, România îşi propune să nu fie doar un beneficiar de securitate, ci şi un furnizor de securitate, într-un context complicat, foarte complicat, alături de partenerii săi. Se poate vedea, astăzi, că acţiunile noastre concrete ca stat merg în această direcţie. Am avut un schimb de opinii în legătură cu evoluţiile de securitate din vecinătatea estică a Alianţei, zonă în care situaţia s-a deteriorat de la momentul ultimului summit NATO. În acelaşi timp, ne confruntăm cu atacuri teroriste sângeroase şi cu o criză umanitară gravă în nordul Africii, care ameninţă securitatea partenerilor din sudul Europei. Toate acestea ne obligă, în perspectiva summitului de la Varşovia, la o adaptare strategică şi la regândirea viziunii pe termen lung, pentru a răspunde eficient ameninţărilor complexe venite atât din est, cât şi din sud. România va fi puternic angajată, alături de statele membre NATO, în acest demers colectiv.
- Avem datoria de a face toate eforturile pentru restabilirea securităţii în regiune şi pentru a sprijini parcursul pro-Atlantic şi proeuropean al partenerilor noştri din vecinătatea estică. Cu această ocazie, am ţinut să apreciez atenţia sportită acordată de NATO pentru reasigurarea flancului estic. Am discutat cu domnul secretar general Stoltenberg despre progresul făcut de România în implementarea planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale a Alianţei. Demersul nostru în această privinţă porneşte de la convingerea că România este puternică într-o alianţă puternică.
- Astăzi vom vizita împreună Unitatea NATO de Integrare a Forţelor, aşa-numitul NFIU, stabilită în Bucureşti. Mă bucur că acest lucru se întâmplă la doar câteva luni după luarea deciziei. Baza de la Deveselu va deveni operaţională până la sfârşitul acestui an, iar în 2016 va deveni funcţional şi Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est, localizat tot în Bucureşti.
- Am discutat cu domnul secretar general depsre importanţa continuării politicii porţilor deschise în cadrul NATO. Consider binevenită decizia luată la recenta întâlnire a miniştrilor apărării din statele membre NATO, care vizează un pachet de măsuri de sprijinire a capabilităţilor de apărare a Republicii Moldova.
- Am reconfirmat, şi cu această ocazie, contribuţia semnificativă a României la continuarea şi adaptarea misiunii NATO în Afganistan, în spiitul solidarităţii în cadrul Alianţei. Doresc să reafirm, în încheiere, că întreg demersul şi politica alianţei noastre vizează consolidarea securităţii în spaţiul euroatlantic. Nu ne dorim o confruntare cu nimeni, nu ne dorim o nouă cursă a înarmărilor. Ne bazăm în continuare pe înţelegerea de către toţi oamenii politici responsabili a faptului că nu este în interesul niciunui stat să urmărească escaladarea unui conflict pe care nu îl poate câştiga, nici economic, nici militar.
