Disponibilitatea românilor de a participa la un referendum popular pentru modificarea Constituţiei a scăzut în ultimele luni, relevă un sondaj INSCOP Research.
Potrivit unui comunicat de presă remis miercuri Agerpres, dacă în toamnă vor fi chemaţi la urne pentru modificarea Constituţiei, 38,8% dintre români afirmă că sigur se vor prezenta, adică mai puţin comparativ cu scorurile înregistrate în aprilie (40,8%) sau martie (43%).
Un alt aspect constatat în urma cercetării este creşterea „simţitoare” a numărului indecişilor, deşi gradul de informare a cetăţenilor a crescut în ultima perioadă, precizează sursa citată.
„40,7% dintre respondenţi sunt indecişi (în aprilie 31,9%, în martie 28,7%). 9,9% sunt siguri că nu vor participa la vot (în aprilie 10,4%, în martie 8,6%), în timp ce 5,3% au ales răspunsul ‘actuala Constituţie nu trebuie schimbată’ (în aprilie 6,4%, în martie 7,2%). Non-răspunsuri în proporţie tot de 5,3%, faţă de 10,6% în aprilie şi 12,5% în martie, ceea ce arată că gradul de informare a cetăţenilor faţă de subiect a crescut comparativ cu măsurătorile precedente”, relevă cercetarea.
În ceea ce priveşte scăderea pragului de validare a referendumului de la 50 la 30%, potrivit sondajului 31,4% dintre români o consideră o măsură bună care deblochează deciziile, 43,7% o văd ca pe o măsură negativă care afectează democraţia, iar 24,9% au ales varianta nu ştiu/nu răspund.
Chestionaţi cu privire la forma unicamerală sau bicamerală sub care Parlamentul ar trebui să funcţioneze, cei intervievaţi au răspuns în proporţie de 41,7% că vor legislativ bicameral, considerând că astfel „se evită deciziile abuzive printr-un control mai bun” şi în proporţie de 40,3% că vor un legislativ unicameral ‘”în care deciziile se iau mai repede”. La această întrebare 18% dintre cei chestionaţi au ales să nu răspundă.
Directorul INSCOP, analistul politic Remus Ştefureac, citat în comunicat, a punctat că, prin comparaţie cu rezultatele referendumului din 2009, când opţiunea pentru Parlament unicameral era dominantă, dar şi în contextul în care referendumul a atins în paralel problema foarte populară a scăderii numărului de parlamentari, rezultatele măsurate de sondaj exclusiv pe problema numărului de Camere sunt mult mai echilibrate.
Explicaţia pe care o oferă analistul politic este aceea că distribuţia opiniilor pe acest subiect este influenţată de opţiunile politice şi poziţionarea actorilor politici principali, „în condiţiile în care o parte importantă din adepţii Parlamentului bicameral sunt susţinători USL”.
„În plus, referendumul s-a bazat pe votul celor care s-au prezentat la urne, în timp ce sondajul măsoară statistic, opiniile întregii populaţii cu drept de vot”, a adăugat el, potrivit comunicatului de presă.
Un alt aspect vizat de sondajul realizat de INSCOP priveşte atribuţiile Parlamentului în raport cu celelalte puteri ale statului, la acest capitol 18% dintre respondenţi considerând că acestea ar trebui să scadă (21,5% exprimau acest punct de vedere în aprilie), 40,5% să rămână la fel (40,4% exprimau acest punct de vedere în aprilie), 33,2% să crească (20,1% exprimau acest punct de vedere în aprilie). Nu ştiu sau nu răspund 8,3% dintre cei chestionaţi, faţă de 18,1% în aprilie.
‘Pentru funcţia prezidenţială, 23,1% cred că atribuţiile ar trebui să scadă (comparativ cu 22,2% care credeau acest lucru în aprilie), 40% să rămână la fel (comparativ cu 37% care credeau acest lucru în aprilie), 29,8% să crească (comparativ cu 22,5% care credeau acest lucru în aprilie). Non-răspunsuri 7% în iulie, faţă de 18,3% în aprilie. În ceea ce priveşte atribuţiile Guvernului, 12,4% cred că ar trebui scăzute, 42,5% să nu se schimbe, 36,7% să crească. Nu ştiu sau nu răspund 8,5%’, mai arată cifrele.
