Câteva studii asupra creierului au pus în evidență caracterul salutar al activităților artistice împotriva îmbătrânirii. Dificultăți față de noutăți, lipsă de atenție, o mai mică vioiciune a spiritului, tulburări de memorie – sunt câteva semne caracteristice ale unei persoane vârstnice. Fenomen inevitabil, la care se poate controla însă viteza de evoluție, întrucât scăderea funcțiilor cognitive se datorează pierderii neuronilor din partea anterioară a creierului, în lobii frontali, scrie la-croix.com, conform Agerpres.
“Această atrofiere apare totuși ca un deficit, nu ca un dat complet negativ”, arată Herve Platel, neuropsiholog la Universitatea din Caen (Franța) și membru al echipei create de neurologul Bernard Lechevalier, care s-a ocupat de legăturile dintre muzică și creier.
Ținând seama de creșterea speranței de viață în țările dezvoltate, se poate spune că oamenii îmbătrânesc tot mai frumos. Creierul își creează mijloace care, dacă nu reușesc să împiedice îmbătrânirea, cel puțin îi opun rezistență — arată studii recente, care pun în evidență două elemente. Unul este că el își creează de-a lungul vieții neuroni noi, a căror utilitate funcțională nu este încă bine înțeleasă, iar celălalt că plasticitatea neuronală este o caracteristică a creierului. Cu alte cuvinte, orice nouă activitate cognitivă ce necesită învățare și efort duce la modificarea creierului ca număr de neuroni și, mai ales, de conexiuni între ei. Așa se întâmplă, de exemplu, când persoane în vârstă învață să cânte, vocal sau la un instrument.
Această proprietate a creierului contribuie la crearea unei “rezerve cognitive”, care dă o rezistență individuală. Astfel, alături de o activitate fizică regulată, o alimentație sănătoasă și activități sociale, activitățile artistice contribuie la întârzierea efectelor îmbătrânirii, îndeosebi patologice, ca în cazul bolilor Alzheimer sau Parkinson.
