Creşterea numărului de fermieri tineri prin instrumentele disponibile ale Politicii Agricole Comune, respectiv plăţile suplimentare corespunzătoare instalării tinerilor fermieri, trebuie să fie în centrul politicii resurselor umane rurale din România, potrivit strategiei elaborate de Comisia Prezidenţială pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii în România, dată luni publicităţii.
Membrii Comisiei atrag atenţia asupra faptului că ponderea excesiv de mare a agricultorilor vârstnici de peste 60 şi chiar 70 de ani, eligibili pentru sprijin prin plăţi directe, reprezintă un fenomen îngrijorător pentru viitorul exploataţiilor respective.
Faptul că aproape 60%, respectiv 644.000 dintre agricultori, au vârste peste 60 de ani şi deţin în exploatare, conform datelor APIA, 2,31 milioane de hectare de teren agricol (peste 25% din terenul arabil al ţării) este una dintre problemele majore ale politicii agricole româneşti din perspectiva resurselor umane în spaţiul rural.
Numărul total al agricultorilor, în 2010, era de aproape 1,102 milioane. Din total, peste 10.200 de agricultori au vârsta sub 30 de ani, iar 74.700 au între 31 şi 40 de ani. Între 61 şi 70 de ani au aproape 300.000 de agricultori, iar 351.400 au peste 70 de ani.
Suprafaţa medie a exploataţiei era, la acea dată, de 4,5 hectare.
