De ce România este încă pe primul loc în UE, în clasamentul referitor la rata mortalității femeilor cauzată de HPV? Efectele lipsei educației sexuale în școli și a informării corecte a populației se văd în aceste statistici.
Pe plan mondial, la fiecare două minute, o femeie moare din cauza cancerului de col uterin. În România, 1900 de decese sunt cauzate de HPV, în fiecare an, conform statisticilor publicate de Medsana.
Ce este HPV-ul?
HPV reprezintă prescurtarea din engleză a termenilor Human Papilloma Virus (traducerea în română este virusul Papiloma uman). HPV este un grup de peste 150 de virusuri înrudite. „Fiecărui virus i s-a atribuit un număr care reprezintă tipul de HPV, un anumit tip fiind denumit, de exemplu, HPV 16”, informează clinica Regina Maria.
Tot aceeași sursă explică faptul că denumirea de papiloma virus arată unele tipuri de HPV ce determină apariția negilor sau a papiloamelor, care sunt tumori benigne. Totuși, anumite tipuri de HPV pot determina cancer. 99% dintre cancerele de col uterin sunt cauzate de infecția persistentă cu HPV.
Ceea ce este important de amintit asupra acestui aspect este faptul că 40 dintre tipurile de HPV se transmit prin contact sexual, chiar și prin atingere. De asemenea, contactul sexual protejat nu poate preveni infectarea.
Rata ridicată a mortalității legată de HPV poate fi prevenită
Prevenirea apariției cancerului de col uterin poate fi făcută prin intermediul vaccinului împotriva HPV.
Conform Sistemului Medical MedLife, studiile în domeniu au arătat că vaccinul anti-HPV are posibilitatea de a preveni mai multe tipuri de cancer generate de virusul papiloma uman, mai exact, aproximativ 90%, iar din anul 2006, atunci când a fost recomandată pentru prima dată vaccinarea, numărul de cancere provocate de acest virus și a verucilor genitale, a scăzut semnificativ.
Protecția oferită de vaccin durează, de obicei, mulți ani, cercetările arătând că persoanele vaccinate și monitorizate de-a lungul timpului au manifestat protecție ridicată, fără scădere în timp, potrivit sursei menționate anterior.
Vaccinul, fiind disponibil atât pentru fete, cât și pentru băieți, este recomandat a fi făcut la vârsta de 11-12 ani, în două doze, cu mențiunea că vaccinurile HPV pot fi administrate începând cu vârsta de 9 ani. Vaccinarea anti-HPV gratuită este o opțiune și în România, care demarează campanii active.
Persoanele eligibile pentru vaccinul compensat au devenit femeile, iar bărbații parțial, ambele categorii cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani, la medicul de familie. Până acum, vaccinul era compensat doar pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 11 și 18 ani.
În farmacii, o singură doză costă aproximativ 600 de lei, prezintă Digi24.
Diagnosticarea HPV se poate face prin analize de sânge, dar și în urma unei examinări clinice.
Statisticile arată că 9 din 10 persoane elimină fără probleme virusul, fără complicații, în primii doi ani, în timp ce alți pacienți infectați pot să dezvolte veruci genitale sau cancer, arată Sistemul Medical MedLife.
Mituri despre vaccinul anti-HPV
Probabil nu ți-ai făcut încă vaccinul împotriva HPV pentru că te-ai întâlnit cu mai multe mituri despre ce efecte pot apărea și despre faptul că ești prea tânăr să ți-l faci. Cei de la Protejează-te de HPV vin cu o serie de adevăruri pentru a le demonta.
Mit: Vaccinurile HPV cauzează infertilitate pentru femei.
Adevărul: Vaccinarea împotriva HPV nu influenţează în niciun fel probabilitatea de a rămâne însărcinată sau viitoarele sarcini la fete sau femei.
De asemenea, nu afectează fertiltitatea băieţilor sau a bărbaţilor. Vaccinarea este un instrument important în prevenirea consecinţelor posibile ale infecţiei cu HPV pe termen lung.
Mit: Vaccinarea anti-HPV nu este necesară, deoarece majoritatea oamenilor elimină în mod natural infecțiile.
Adevărul: Este real faptul că 90% dintre aceste infecții sunt eliminate astfel. Însă, HPV generează frecvent infecții și uneori poate evita mecanismele imune ale organismului.
Infecțiile persistente pot evolua către leziuni premaligne și chiar cancer. Pentru că nu sunt cunoscute cu certitudine condițiile ce dezvoltă cancerul și nu pot fi identificate prematur persoanele predispuse la o astfel de evoluție, este recomandată vaccinarea anti-HPV atât la fete, cât și la băieți, în perioada de preadolescență, înainte de începerea vieții sexuale și de expunere la HPV.
Mit: Vaccinarea anti-HPV poate determina adolescenții să-și înceapă viața sexuală mai repede.
Adevărul: Numeroase studii, inclusiv sondaje ale părinților și adolescenților / adulților tineri, oferă dovezi reproductibile în mod constant că vaccinarea anti-HPV nu este asociată cu o activitate sexuală crescută.
S-a dovedit că fetele vaccinate anti-HPV nu au un debut sexual de la o vârstă fragedă. De asemenea, fetele vaccinate nu au mai mulţi parteneri sexuali comparativ cu fetele nevaccinate. Completând schema de vaccinare împotriva HPV a copilului tău, se reduce sau se exclude riscul de cancer de col uterin sau alte tumori, leziuni cervicale sau veruci genitale.
În acest mod vei fi cu un pas înainte referitor la îmbunătăţirea sănătății și bunăstării copilului tău, în viitor.
Mit: Copiii cu vârsta între 11-14 ani sunt prea tineri și nu sunt activi sexual, deci infectarea cu HPV nu este un pericol.
Adevărul: Vaccinarea anti-HPV are cea mai mare eficiență atunci când este făcută înainte de începerea activității sexuale. Noțiunea că, deoarece un copil nu este activ sexual, nu trebuie vaccinat împotriva HPV, ignoră scopul vaccinării: de a stimula un răspuns imun înainte de expunere, pentru a reduce probabilitatea dezvoltării bolii.
Mit: Băieții nu au nevoie de vaccinare anti-HPV.
Adevărul: Odată cu debutul vieţii sexuale, riscul de infectare cu HPV pentru bărbaţi este la fel de mare cum este și în cazul femeilor. Vaccinurile HPV funcţionează la bărbaţi la fel de bine ca la femei, oferindu-le acestora protecție împotriva afecțiunilor cauzate de infecția cu HPV. Totodată, vaccinarea anti-HPV contribuie și la protecţia partenerelor lor.
De ce este importantă educația sexuală în școli pentru prevenirea HPV?
România este situată pe primele locuri atunci când vine vorba de mamele minore din Uniunea Europeană și abuzuri precum agresiunea sexuală, violența domestică sau infectarea cu HPV.
Educația sexuală introdusă în școli și licee nu doar că ajută copiii să înțeleagă schimbările fiziologice, sociale și emoționale pe care le întâmpină pe măsură ce se maturizează, dar învață și cum se dezvoltă relațiile sănătoase și pline de satisfacții și cum să ia cele mai bune decizii, informate și responsabile.
Ceea ce mulți dintre noi nu înțelegem face referire la faptul că introducerea educației sexuale în școli și licee nu împinge copiii și adolescenții spre a-și începe activitatea sexuală de la o vârstă prematură, ci de a preveni diverse situații cu care se pot confrunta, una dintre acestea fiind infectarea cu HPV.
În cazul în care nu știai cât de importantă este demararea procesului de introducere a educației sexuale în școli, iată câteva dintre beneficiile pe care ea le oferă tinerilor:
Unul dintre principalii factori ce pot fi preveniți este numărul crescut de mame minore pe care România îl are. Dacă în școli și licee se face o informare corectă despre activitatea sexuală, astfel va fi prevenită apariția sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor.
În ceea ce privește sarcinile, tinerii vor putea înțelege mult mai bine repercursiunile unei sarcini asupra sănătății lor, precum și asupra sănătății fătului. Cu toate acestea, educația sexuală are și capacitatea de a ajuta tinerii să vadă impactul negativ pe care l-ar putea avea o sarcină asupra educației și viitorului lor, fiind un motiv în plus de a evita acest aspect la o vârstă nepotrivită.
Un factor crucial pentru dezvoltarea copiilor și adolescenților îl reprezintă inițierea în lupta cu diverse boli cu transmitere sexuală. Prin prisma acestei etape, ei află cum pot preveni apariția lor și, de asemenea, ce pot face dacă intră în contact cu o persoană care are un virus cu transmitere sexuală, inclusiv HPV.
Sondaj pentru tineri
Pentru a vedea și a înțelege de unde au aflat tinerii de existența HPV, am făcut un sondaj la care au luat parte 42 de subiecți, atât persoane de sex feminin, cât și cele de sex masculin, cu vârste cuprinse între 15 și 32 de ani.
Dintre cei 42 de oameni, numai două persoane au aflat despre HPV la școală sau liceu, însă chiar și atunci era un program extrașcolar la care a participat un medic specialist ce le-a vorbit despre infectarea cu HPV. Trei nu au știut ce este HPV.
Opt intervievați au vorbit cu medicii de specialitate. Acest mod de a afla despre virus poate fi unul eficient, însă în cazul în care deja ai contactat virusul, dacă te documentai ori aflai din școală sau liceu, știai ce poți face pentru a preveni apariția sau contactarea lui.
Șapte persoane au aflat de la părinți, ceea ce prezintă o realitate destul de îmbucurătoare, întrucât familia și sistemul educațional se ocupă de educația noastră, până într-un anumit punct.
Și campaniile pentru conștientizare au avut un impact asupra sondajului. Din cadrul acestora, șase persoane au aflat despre HPV și prevenirea lui.
Patru oameni s-au documentat singuri. Internetul este o unealtă care ne ajută în fiecare zi și ne facilitează viața. Faptul că ne putem lua informații legate de sănătatea noastră și activitatea sexuală, poate crea un spațiu sigur pentru cei care nu sunt pregătiți să discute despre aspectele menționate anterior cu părinții.
Cel mai mare număr de subiecți, mai exact 12, au aflat din cercul de prieteni. Acest lucru trage încă o dată un semnal de alarmă asupra faptului că dacă prietenii nu sunt informați corect, ei pot propaga dezinformare referitoare la subiectul în cauză. Un lucru important este și faptul că oamenii pot afla despre HPV prin această modalitate, însă probabil parțial.
Datele extrase din sondaj prezintă, încă o dată, o realitate pe care România trebuie să o accepte și anume: avem nevoie de educație sexuală în școli și licee pentru o bună informare și educare a tinerilor.
