Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat miercuri pe site-ul instituţiei motivarea deciziei din 21 mai prin care constată că președintele nu a încălcat legea când a purtat un tricou inscripționat cu sigla Partidului Mișcarea Populară, în timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare.
“În condiţiile în care, potrivit Constituţiei şi a legilor în vigoare, preşedintele României nu are nicio atribuţie în materia pregătirii, organizării şi desfăşurării vreunui tip de scrutin, doar prin conduita şi declaraţiile publice, preşedintele României nu a afectat şi nici nu avea cum să afecteze atribuţiile şi competenţele Guvernului României în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor membrilor din România în Parlamentul European şi a alegerilor parţiale pentru Parlamentul României – Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2014”, se precizează în document.
Curtea menţionează că, prin decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, a statuat că “în activitatea de îndeplinire a mandatelor constituţionale ce le revin, reprezentanţii autorităţilor publice, prin poziţiile pe care le exprimă, au obligaţia de a evita crearea unor stări conflictuale între puteri”.
De asemenea, instanţa constituţională subliniază că a remarcat însă că “prerogativele constituţionale ca şi legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii ţări îi impun preşedintelui României să aibă un rol activ, prezenţa lui în viaţa politică neputând fi rezumată la un exerciţiu simbolic şi protocolar”.
“Funcţiile de garanţie şi de veghe consacrate în art. 80 alin. (1) din Constituţie implică prin definiţie observarea atentă a existenţei şi funcţionării statului, supravegherea vigilentă a modului în care acţionează actorii vieţii publice – autorităţile publice, organizaţiile legitimate de Constituţie, societatea civilă – şi a respectării principiilor şi normelor stabilite prin Constituţie, apărarea valorilor consacrate în Legea fundamentală. Nici veghea şi nici funcţia de garanţie nu se realizează pasiv, prin contemplare, ci prin activitate vie, concretă. Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că preşedintele României poate, în virtutea prerogativelor şi a legitimităţii sale, să exprime opinii şi opţiuni politice, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora, să propună reforme sau măsuri pe care le apreciază dezirabile interesului naţional”, se spune în motivare.
Potrivit CCR, interdicţiile prevăzute de Constituţie, conform cărora, în timpul mandatului, preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată, “nu exclud posibilitatea exprimării, în continuare, a opiniilor politice, a angajamentelor şi a scopurilor prezentate în programul său electoral ori să militeze şi să acţioneze pentru realizarea acestora, cu respectarea prerogativelor constituţionale”, iar “funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate, prevăzută de art.80 alin.(2) teza a doua din Constituţie, impune imparţialitate din partea preşedintelui României, dar nu exclude posibilitatea exprimării opiniei sale privind modul optim de soluţionare a divergenţelor apărute şi nu îi conferă calitatea de competitor politic”.
