Incluziunea socială a grupurilor defavorizate, inclusiv a minorității rome, este strâns legată de proiectul unei Românii moderne, puternice, educate, a declarat președintele Klaus Iohannis într-un mesaj transmis, vineri, în cadrul unui eveniment prilejuit de împlinirea a 160 de ani de la dezrobirea romilor în Principatele Române, citit de consilierul prezidențial Simina Tănăsescu, potrivit Agerpres.
„Identitatea și demnitatea noastră națională se definesc atât prin felul în care ne raportăm la marile noastre valori, cât și prin răspunsul la importantele provocări cu care ne confruntăm. Națiunile puternice, în sensul în care acest concept exprimă coeziunea indivizilor și colectivităților în jurul unor valori fundamentale, s-au născut prin capacitatea de a-și transforma cele mai importante provocări în proiecte naționale și în resurse ale competitivității. Din această perspectivă sunt strâns legate incluziunea socială a grupurilor defavorizate, inclusiv a minorității rome, și proiectul unei Românii moderne, puternice, educate — o țară care susține și promovează valorile, educația, cultura, performanța, excelența, care apreciază fiecare comunitate pentru contribuția la istoria, cultura și patrimoniul națiunii și fiecare individ pentru aportul la bunul mers al societății”, a spus Iohannis.
El a arătat că, la 160 de ani de la încheierea procesului de dezrobire a romilor, viața acestei minorități rămâne încă marcată de lipsa de integrare economică și în sistemele naționale de educație, de asigurări sociale și de sănătate. Iohannis susține că emanciparea romilor, un obiectiv al Revoluției de la 1848, deși a fost juridic și politic realizată, „a rămas incompletă în plan economic și social”.
„De la fenomene de excluziune socială sau segregaționism și până la o anumită reticență în asumarea de către romi a propriei identități etnice și culturale, acestea sunt tare ce nu sunt simplu a fi depășite. Cazurile de discriminare nu au dispărut, iar condamnarea lor este deseori lipsită de celeritate și fermitate. La 160 de ani de la dezrobire, nu toți romii sunt și cetățeni. Unui număr important dintre ei le lipsesc actele de identitate, privându-i de orice perspectivă de integrare în sistemele naționale de educație, sănătate, asistență socială și de drepturile prevăzute de Constituție. Această situație ar trebui să fie în atenția autorităților responsabile”, susține Iohannis, în mesajul său.
Șeful statutul menționează, în acest context, Legea 28/2011, apreciind că reprezintă al doilea moment ca importanță „în asumarea răspunderii politice pentru istoria și soarta comunității rome”, după adoptarea raportului asupra Holocaustului în România.
„Legea a dat un impuls dezvoltării cadrului instituțional și strategic, colaborării dintre autoritățile publice, precum și dintre acestea și societatea civilă a minorității rome. Nu putem afirma însă că România a rezolvat toate disfuncționalitățile de natură instituțională implicate în aplicarea politicilor publice pentru incluziunea socială a minorității rome. Totuși, o serie de blocaje de comunicare și praguri de înțelegere au fost depășite în ultimii ani. Modul în care minoritatea romă își depășește marginalizarea este o probă atât a propriei voințe, cât și o dovadă a maturității, a forței coezive și a înțelepciunii societății românești în ansamblul său”, punctează președintele.
