Autorităţile române analizează, în prezent, modalitatea de acceptare a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie, înainte de perfectarea etapelor procedurale necesare aprobării declaraţiei de acceptare, a declarat ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, în cadrul reuniunii ministeriale „100 de ani de la crearea Palatului Păcii: Avansarea cadrului de rezolvare paşnică a disputelor”.
„Dezbaterile publice au relevat sprijinul general, împărtăşit inclusiv de specialiştii în domeniu, pentru iniţiativa de acceptare de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii. În prezent, autorităţile române analizează modalitatea de acceptare a jurisdicţiei, inclusiv domeniile care vor fi excluse din sfera de jurisdicţie, înainte de perfectarea etapelor procedurale necesare aprobării declaraţiei de acceptare”, a declarat Corlăţean la reuniunea găzduită de ministrul olandez al afacerilor externe, Frans Timmermans, în marja segmentului de nivel înalt al deschiderii celei de-a 68-a sesiuni a Adunării Generale a ONU de la New York.
Potrivit unui comunicat emis joi de MAE, şeful diplomaţiei române a subliniat că ‘rolul Curţii Internaţionale de Justiţie este de necontestat în promovarea statului de drept, prin aplicarea principiilor şi normelor de drept internaţional, contribuind astfel la relaţiile prietenoase dintre state’. România a participat la proceduri în faţa Curţii, inclusiv în disputa bilaterală finalizată prin decizia Curţii din 2009 (România c. Ucraina) care ‘a contribuit substanţial în România la consolidarea încrederii în virtuţile rezolvării paşnice a disputelor prin mecanismele jurisdicţionale internaţionale’.
Titus Corlăţean a prezentat demersurile întreprinse recent la nivel naţional pentru acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie şi a făcut referire la dezbaterile publice şi conferinţele iniţiate de Ministerul Afacerilor Externe în parteneriat cu mediul universitar şi societatea civilă din România, cu participarea preşedintelui Curţii Internaţionale de Justiţie, Peter Tomka.
Reuniunea de la New York s-a desfăşurat în prezenţa secretarului general adjunct al ONU, Jan Eliasson, a preşedintelui Curţii Internaţionale de Justiţie, Peter Tomka, secretarului general al Curţii Permanente de Arbitraj, Hugo Siblesz, precum şi a subsecretarului general al ONU pentru afaceri juridice, Miguel De Serpa Soares. Reuniunea a marcat centenarul Palatului Păcii – sediul Curţii Internaţionale de Justiţie – şi a fost organizată cu scopul de a sprijini promovarea statului de drept la nivel internaţional şi, în special, întărirea modalităţilor de rezolvare paşnică a disputelor.
Anunţul de iniţiere a dezbaterilor publice pentru analizarea acceptării jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie a fost făcut de Titus Corlăţean cu ocazia reuniunii la nivel înalt pe tema statului de drept la nivel naţional şi internaţional, din 24 septembrie 2012, organizată în marja dezbaterilor generale ale celei de-a 67-a sesiuni a AG ONU la New York. Ministerul Afacerilor Externe este promotorul iniţiativei şi s-a angajat pe parcursul anului 2013 în organizarea de dezbateri publice pe această temă.
