Sărăcia şi influenţa negativă a familiei sunt principalele cauze ale cerşetoriei, acestea fiind indicate de peste 85, respectiv 52% dintre copiii şi adulţii care au participat la studiul realizat pentru proiectul „Unde începe cerşetoria, se sfârşeşte copilăria”, cofinanţat de Ambasada Franţei.

Asociaţia Telefonul Copilului, Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane şi Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române au realizat un studiu privind cauzele cerşetoriei în rândul minorilor, în cadrul proiectului „Unde începe cerşetoria, se sfârşeşte copilăria”, cofinanţat de Ambasada Franţei la Bucureşti.

Potrivit rezultatelor studiului, sărăcia a fost indicată ca principalul factor declanşator al deciziei de a cerşi de către 85,4 la sută dintre respondenţi, în timp ce influenţa negativă a familiei sau lipsa de supraveghere a copiilor au fost considerate drept cauze de către 52,1 la sută. Alţi 28,1 la sută au spus că cei care ajung să cerşească o fac pentru a câştiga uşor bani, 14,6 la sută au indicat drept cauză lipsa de implicare a şcolii, iar 18,8 la sută, lipsa de implicare a autorităţilor locale.

Peste jumătate dintre cei chestionaţi cred că principalii beneficiari ai banilor câştigaţi în acest fel de către copii sunt părinţii, iar 38,7 la sută consideră că beneficiarii sunt persoanele străine care îi controlează pe minori şi îi forţează să cerşească. Doar 17,7 la sută dintre persoanele intervievate apreciază că minorii aleg singuri să ofere diferite prestaţii simple pentru a obţine nişte bani.

Directorul executiv de la Asociaţia Telefonul Copilului, Cătălina Florea, a declarat, joi, că un diagnostic alarmant este lipsa de informare în rândul celor mici privind cerşetoria, mai puţin de jumătate dintre cei chestionaţi vorbind cu cineva despre acest lucru.

„Aşadar, bilanţul acestui proiect confirmă disfuncţionalităţile existente la nivelul familiei, în principal pe fondul sărăciei extreme, semnalate constant de Asociaţia Telefonul Copilului, un motiv în plus pentru reacţii concrete din partea societăţii civile şi a autoritătilor în vederea prevenirii acestor fenomene”, a declarat Cătălina Florea.

Ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, a declarat că traficul de persoane, dar mai ales traficul de copii este inacceptabil pentru o lume civilizată, iar acest subiect preocupă deopotrivă autorităţile franceze, dar şi pe cele româneşti.

„Traficul de copii în toate formele sale, dar mai ales folosirea minorilor pentru cerşetorie trebuie să fie o problemă care ne priveşte pe toţi într-un context de migraţie semnificativă în Europa. Prin sprijinul nostru pentru realizarea acestui proiect-pilot, care adoptă o abordare consultativă atât a adulţilor cât şi a copiilor în cauză, am vrut sa înţelegem mai bine cauzele reale care îi determină pe copiii români să cerşească. (…) Trebuie să înţelegem fenomenul pentru a-l putea combate. Sărăcia nu explică totul”, a declarat Philippe Gustin, ambasadorul Franţei în România.