Președintele Traian Băsescu a vorbit joi, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor, despre importanța agriculturii românești, dar și despre problemele pe care sectorul agricol le are de înfruntat, subliniind că “a venit timpul să punem accentul în mod deosebit pe agricultură.”
Președintele consideră că problema principală cu care se confruntă agricultura este “lipsa unei strategii pe termen lung” și a arătat că există o “o comisie care să elaboreze această strategie, urmând să fie pusă în dezbatere publică, cu speranța semnării unui pact pentru agricultură. ”
“Suntem aproape de finalizarea strategiei, termenul este 30 iunie. Încadrarea agriculturii într-o strategie pe termen lung este fundamentală și ne-ar permite o viziune națională, credibilizarea în interiorul UE în ce privește capacitatea noastră de a lua decizii pe termen lung cu obiective precise. Sper ca 30 iunie, cel mai târziu, să fie momentul în care președintele Valeriu Steriu să ne poată prezenta această strategie. În interiorul acestei strategii trebuie să găsim soluții care vizeze capacitatea noastră de a obține producții agricole sigure. Am convingerea că cei care lucrează la această strategie sunt printre cei mai buni specialiști pe care România îi are, oameni dedicați sectorului.”, a explicat Băsescu.
Totodată, el a subliniat că “a venit timpul să punem accentul în mod deosebit pe agricultură.”, motivându-și opinia.
“Agricultura și turismul au avantajul că sunt delocalizate, nimeni nu poate să ia frumusețile țării. Aceste două ramuri sunt ramuri ale economiei care așează fundamentul dezvoltării economice a României, de aceea agricultura trebuie să fie o prioritate de prim rang. Sigur că apar probleme: după iarnă vin căldurile mari, uneori secetă, este clar că ceva s-a schimbat în modul de a privi la cele patru anotimpuri și agricultura trebuie să se adapteze la aceste realități climatice. Un răspuns al nostru ar fi punerea rapidă în valoare a unui sistem de irigații eficient.”, susține șeful statului.
“Bugetul 2014 se apropie de intrare în vigoare, dar el trebuie să ne găsească pregătiți din punct de vedere al procedurilor și al propriei noastre birocrații. Trebuie să definim rapid și precis termenul de tineri fermieri, în vederea derulării programelor adresate acestei categorii, trebuie să definim ce înseamnă fermă mică, să stabilim condițiile de atestare a produselor tradiționale, să stabilim condițiile de recunoaștere a grupurilor de producători.
Sunt lucruri care împiedică alocarea eficientă a resurselor financiare de la UE. Aș vrea să văd că românii nu își vând pământul. În același timp, statul nu poate sta indiferent. În mod categoric, statul are obligația să creeze o agenție. Este, cred eu, o soluție care să prevină scăparea de sub control a producției agricole. România trebuie să producă pentru ea, să asigure nevoile de hrană ale populației. Nu știu câte autoturisme vom vinde peste 100 de ani pe piețele externe, dar știu sigur că dacă va exista o marfă care se va vinde de acum în 1000 de ani, este hrana și după ce ne rezolvăm prioritatea acoperirii nevoilor de hrană, trebuie să valorificăm potențialul țării prin export de hrană, dar nu neapărat grâu și porumb. Ne-a dat Dumnezeu un pământ bun. Mai înainte, domnul președinte se întreba dacă e mai importantă justiția decât agricultura. Răspunsul meu e că niciun judecător și procuror nu ar putea trăi fără să mănânce. Nu sunt termeni de comparație, dezbaterea publică este falsă uneori.”
Totodată, președintele consideră că Guvernul și Parlamentul trebuie “să dea o viziune pe termen lung legat de ce se va întâmpla cu agricultura”.
“Dincolo de a considera că agricultura oricum merge, îmi este clar că Guvernul, Parlamentul trebuie să se aplece asupra problemelor reale, să dea o viziune pe termen lung legată de ce se va întâmpla cu agricultura, să dea încredere oamenilor care lucrează pământul că vor avea condiții să facă acest lucru. Munca grea a agricultorului trebuie să îi aducă și satisfacția traiului decent. De regulă, într-o parte există continua contestare a măsurilor insuficiente aplicate în sprijinul agriculturii și obtuzismul guvernamental care spune: atâția bani am, atâta fac. Aceste două poziții trebuie realist negociate și concluzionate. Nu putem reproșa unui Guvern care nu are resurse suficiente să dea mai mult decât poate, dar nici să punem fermierii în incapacitatea de a concura cu colegii lor nu de departe, ci cu cei din Ungaria, Polonia, Bulgaria, prin alocări mult mai mici din partea statului. Confruntarea sunt convins că nu duce la nimic, ci deschiderea din alte părți. De regulă, dacă nu se țipă, Guvernul nu se uită. Trebuie să nu mai țipăm unii la alții, ci să plecăm de la premisa reală că agricultura este una dintre marile priorități.”
“Sunt convins că peste 10 ani o să constatăm că pe locul întâi vor fi produsele alimentare generate de agricultura noastră”, a mai arătat Băsescu, afirmând că, în opinia sa, “următoarea criză a lumii nu va fi cea de bani, ci de alimente, cu atât mai mult cu cât în Asia se trece tot mai mult la un sistem de alimentație apropiat de cel al europenilor și americanilor”.
În aceste condiții, a explicat el, “avem obligația să vedem politicile de valorificare a politicilor agricole într-o industrie alimentară eficientă și sănătoasă și să vedem ce e de făcut la noi acasă pentru ca acest lucru să se întâmple. Este greu să ne valorificăm tot potențialul agricol cât avem 1,5 milioane de ferme care au un hectar, două, trei. Trebuie să găsim ori formula de asociere ori formula punerii împreună care să permită crearea de asociații consolidate. Vă asigur că, din punctul meu de vedere, agricultura este o prioritate zero a României. Nu pun integral insuccesele numai pe seama Guvernelor, există un refuz de asociere a foarte mulți proprietari cu ferme foarte mici.”
“În mine aveți un om care susține agricultura și oricând va fi nevoie de explicarea importanței pe care o are agricultura, voi fi prezent. Și în ce mă privește, sunt și eu un om care mănâncă de trei ori pe zi ca să fie sănătos.”, a încheiat Traian Băsescu.
