Primele informații cu privire la programul secret de supraveghere al Guvernului american au apărut miercuri. De atunci și până astăzi, Edward Snowden, fostul angajat CIA care se află în spatele scurgerii de informații, a devenit un personaj central, chiar unul de care depinde stabilitatea SUA în acest moment.
Joi, “The Washington Post” și “The Guardian” au arătat că NSA (Autoritatea Națională de Supraveghere) a accesat serverele a nouă companii, printre care și Google, Microsoft sau Facebook, pentru a intercepta mesajele transmise în mediul online, cu ajutorul programului PRISM, dezvoltat, potrivit site-ului theatlantic.com, cu ajutorul unor firme private din Sillicon Valley. Toate companiile menționate neagă însă implicarea în acest scandal.
Informația a provocat reacții de indignare în lumea întreagă, iar liderii Uniunii Europene au precizat deja că așteaptă explicații din partea administrației Obama. În același timp, Casa Albă a refuzat să furnizeze date suplimentare, mai mulți oficiali confirmând că Snowden este deja subiectul unei investigații.
Edward Snowden, fostul angajat CIA, se afla în Hong Kong din 20 mai și se pare că luni după-amiază ar fi părăsit hotelul unde era cazat, fără să se mai afle nimic despre el. În interviul acordat cotidianului britanic “The Guardian”, Snowden a explicat că obiectivul său a fost să acționeze în numele binelui comun și a insistat că nu dorește ca mass-media să se concentreze doar asupra lui, tratând superficial informațiile prezentate.
Între timp, Barack Obama este supus unor presiuni serioase, fiind somat să aibă o poziție oficială în acest sens, în contextul în care a negat în repetate rânduri faptul că ar exista un astfel de program de supraveghere și a dat asigurări că dreptul la viața privată este respectat.
În Europa, cancelarul german Angela Merkel a insistat că dorește ca Obama să ofere o serie de explicații referitoare la informațiile furnizate de Snowden, în timp ce șefa Comisiei Europene, Viviane Reding, a adăugat că protejarea datelor fundamentale nu ar trebui să fie un lux, ci un drept fundamental.
Pe de altă parte, într-un sondaj dat publicității marți, realizat de Institutul Pew Research, se arată că peste 50% dintre americani consideră că interceptarea conversațiilor telefonice este “acceptabilă”.
Rezultatul sondajului ar putea fi explicat prin prisma faptului că tot mai mulți cetățeni sunt înspăimântați de perspectiva unor atacuri teroriste, mai ales după atacurile din 11 septembrie 2001, dar chiar și după cele de la maratonul din Boston, care au avut loc anul acesta. De altfel, prevenirea atacurilor teroriste prin monitorizarea oricărui tip de comunicare interpersonală a fost și modul în care autoritățile au justificat existența PRISM.
În același timp, mai multe cotidiene americane au arătat că autoritățile ar putea solicita extrădarea lui Snowden în Statele Unite, de teama ca oficialii chinezi să nu afle mai multe informații referitoare la programele de supraveghere. Dacă oficialii americani îl “vânează”, însă, cetățenii sunt de partea sa, cel puțin asta se poate înțelege dintr-o petiție online prin care se cere absolvirea sa de orice vină și care a fost semnată, până la ora scrierii acestui articol, de către 42.450 de persoane, în timp ce o altă petiție îl “provoacă” pe Barack Obama să ia parte la o dezbatere televizată difuzată în direct, în care să discute problema chiar cu Edward Snowden. Dacă petiția care cere “iertarea” lui Snowden va strânge 100.000 de semnături până pe 9 iulie, va trebui ca solicitarea să fie supusă atenției oficialilor de la Casa Albă.
În cele din urmă, întrebarea în jurul căreia se construiește întreaga dezbatere este dacă eventualele amenințări teroriste sunt o justificare pentru crearea unui stat de tip „Big Brother”, inspirat, parcă, din romanul lui George Orwell, „1984”:
“Obiectul terorismului este chiar terorismul. Obiectul opresiunii este opresiunea. Obiectul torturii este tortura. Obiectul crimei este crima. Obiectul puterii este puterea. Acum începi să înțelegi?”
