Membrii CSM şi reprezentanţii magistraţilor au participat miercuri la o discuţie cu membrii Comisiei de revizuire a Constituţiei, unde şi-au prezentat punctele de vedere asupra modificărilor legii fundamentale, cei mai mulţi solicitând întărirea statutului procurorului în Constituţie.
În debutul şedinţei Comisiei de revizuire a Constituţiei, preşedintele CSM, Oana Hăineală, a susţinut că a primit foarte târziu documente din partea comisiei de revizuire, fapt pentru care nu a putut fi conturat un punct de vedere unitar. Hăineală a precizat că propunerile Consiliului ar urma să fie transmise comisiei ulterior, în scris, membrii comisiei de revizuire acceptând ca acestea să fie transmise până luni.
Hăineală a afirmat că susţine amendamentul formulat de senatorul PDL Alin Tişe care prevede precizarea în legea fundamentală a faptului că Ministerul Public îşi desfăşoară activitatea în mod independent, ceea ce ar sublinia inclusiv independenţa procurorilor care în prezent funcţionează sub autoritatea Ministerului Justiţiei.
Totodată, preşedintele CSM a apreciat că nu ar fi necesară introducerea menţiunii că în faţa instanţelor judecătoreşti procurorii şi avocaţii beneficiază de deplină egalitate procesuală, informează Mediafax.
„Noi credem că nu este utilă introducerea în Constituţie a unei astfel de chestiuni, ea se subînţelege din modul în care este construită norma de procedură penală, din felul în care este jurisprudenţa nu doar a instanţelor naţionale, ci şi a celor internaţionale. Nu credem că este justificată introducerea acestei modificări”, a susţinut Hăineală.
Preşedintele CSM a menţionat că, în cazul procedurii de numire a judecătorilor şi procurorilor, aceste numiri ar trebui să se facă de către Secţia de procurori a Consiliului.
„Referitor la procedura de numire a procurorilor şi a judecătorilor în funcţie, poziţia constantă a Secţiei de procurori a Consiliului – şi este o poziţie susţinută şi de sistemul judiciar – este ca această numire să se facă de către Secţia de procurori a Consiliului (…) În cel mai rău caz, credem că dacă nu s-ar primi o astfel de schimbare am putea adopta şi noi, procurorii, modelul care se aplică preşedintelui şi vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţii de la ICCJ, respectiv ca selecţia persoanelor care urmează a fi nominalizate pentru aceste funcţii şi iniţierea propunerilor să vină tot la secţia corespunzătoare a Consiliului, respectiv la Secţia de procurori”, a mai menţionat Hăineală.
De asemenea, ea a criticat propunerile de modificare a articolelor din Constituţie care privesc organizarea CSM.
„Opinia noastră în ceea ce priveşte articolele 133 şi 134 este că CSM este o instituţie fundamentală a puterii judecătoreşti, a autorităţii judecătoreşti, că este foarte important pentru stabilitatea statului şi pentru stabilitatea arhitecturii constituţionale şi instituţionale ca această instituţie să rămână intactă, din punct de vedere a formei, a conţinutului, a componenţei, cât şi din punctul de vedere al atribuţiilor – cu un singur amendament, dacă ne mai daţi ceva în plus, respectiv dacă daţi Secţiei de procurori posibilitatea de a face sau de a iniţia numirile în funcţiile de conducere, noi vom fi foarte mulţumiţi”, a afirmat Hăineală.
Ea a ţinut să sublinieze că „nu este necesar ca prin revizuirea Constituţiei să se submineze autoritatea Consiliului, pentru că astfel se subminează însăşi independenţa justiţiei”, iar, în opinia sa, „se încalcă limitele unei revizuiri, astfel cum sunt ele statuate în Constituţie”.
Vicepreşedintele CSM Adrian Bordea a susţinut că în ceea ce priveşte răspunderea materială a judecătorilor ar trebui menţinută actuala formă a prevederii constituţionale.
„Să nu se poată atrage o răspundere obiectivă a judecătorilor, răspunderea pentru grava neglijenţă sau reaua credinţă cred că este acoperitoare (…) Faptul că se aduce continuu în discuţie responsabilitatea magistraţilor cred că e un factor de inhibare a independenţei şi aici noi am aprecia dacă aceste texte ar avea oarecare nuanţări în aşa fel încât să nu se poată trage concluzii pripite”, a afirmat Bordea.
Vicepreşedintele CSM Mircea Aron a precizat că ce ceea poate rezolva „chestiunea răspunderii în termeni rezonabili este ceea ce avem astăzi prin modificarea din 2003” în Constituţie.
„Mie mi se pare că textele aşa cum sunt formulate acuma foarte provocatoare (…) cred că ar putea să ne creeze probleme. Adică, ar putea provoca litigii inutile”, a susţinut Aron. El a menţionat că includerea cazurilor de incompetenţă profesională ar fi tautologică cu exercitarea atribuţiilor de către judecători cu gravă neglijenţă sau rea-credinţă.
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a precizat în cadrul comisiei de revizuire că până vineri va transmite acestui for propunerile de completare a legii fundamentale.
Totodată, preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România, Constantin Sima, a precizat că sunt necesare modificări în ceea ce priveşte autoritatea judecătorească.
El a prezentat „un pachet de modificări minimale” cu ocazia revizuirii Constituţiei, care ar include inclusiv instituirea inamovabilităţii procurorilor.
„În primul rând, solicităm să se constate în textul constituţional faptul că procurorii sunt independenţi şi inamovibili. Dacă ar fi existat această prevedere constituţională, probabil că multe din deficienţele care au fost criticate în ultimii ani nu ar fi mai existat. A doua propunere este ca soluţiile procurorilor să fie casate numai de către instanţele judecătoreşti, prin această prevedere se realizează o egalizare de statut între judecător şi procuror (…) A treia propunere, este ca mandatul CSM să se reducă la 3 ani, este un mandat mai redus care responsabilizează membrii CSM într-o măsură mai mare decât în prezent şi care îi aduce mai aproape de cei care i-au ales”, a precizat Sima.
De asemenea, din partea asociaţiilor procurorilor a fost solicitată introducerea unei prevederi constituţionale care să instituie posibilitatea revocării membrilor CSM de către adunările magistraţilor care i-au ales.
