Disputa cu privire la încălzirea globală este una cât se poate de aprinsă în comunitățile științifice și în rândul populației, iar lucrările care tratează această problemă sunt atât contradictorii, cât și incomplete.
În ultima perioadă, studiile s-au axat mai ales pe estimarea valorilor de temperatură și pe anticiparea efectelor acestora, motiv pentru care presa abundă fie în titluri cu tentă apocaliptică, fie în articole menite să demonteze miturile care îngrozesc populația. Nu ne putem plânge de lipsa acestui subiect de pe agenda mass-media sau de pe cea științifică, dar modul în care este abordat este unul deficitar.
Lipsește, așadar, aproape cu desăvârșire o categorie de studii axate pe relația dintre fenomenul în sine și consecințele sale actuale, iar în condițiile în care lumea cercetării este suprasaturată de estimări referitoare la încălzirea globală, ne putem întreba, pe bună dreptate, care este impactul său în prezent și de ce se vorbește atât de puțin despre asta?
Studiile recente nu se diferențiază foarte mult de cele anterioare, tematica fiind prea puțin originală. Din punctul de vedere al metodologiei, aceste cercetări nu fac altceva decât să confirme la nesfârșit aceleași ipoteze.
De pildă, un studiu publicat în jurnalul “Nature Geoscience”, acceptând că încălzirea globală este o realitate, sugerează că procesul ar putea fi mult mai lent decât s-a crezut inițial. Un alt studiu care ajunge la aceeași concluzie este cel apărut în 2012 în “Journal of Climate”, în care cercetătorii de la Universitatea din Oslo avertizau asupra “exagerărilor” venite din partea celor care lansează scenarii catastrofale, iar lista de exemple este una vastă.
Recent, într-un alt studiu apărut în revista “New Scientist”, se arată că omenirea ar putea beneficia de “a doua șansă” pentru a evita o schimbare climatică majoră. Cu siguranță, calculele cercetătorilor sunt utile, chiar în momentul în care nu coincid, iar disputa are, în felul ei, un rol constructiv, însă în momentul în care mai multe studii se concentrează pe aceleași aspecte, intervine o problemă.
Altfel spus, cercetările referitoare la încălzirea globală reprezintă, în mare parte, estimări și calcule menite să anticipeze modificările climatice. Studiile care să se concentreze pe efectele acestui fenomen sunt, însă, fie prea puțin mediatizate, fie acest aspect este insuficient explorat.
Inundațiile, furtunile, seceta, dispariția faunei și a vegetației, toate acestea sunt departe de a fi considerate descoperiri științifice, însă o analiză a acestor fenomene și a impactului lor asupra zonei geografice în care apar este imperativă.
În Australia, de exemplu, unde consecințele încălzirii globale sunt evidente, cercetătorii susțin că studii precum cel din revista “Nature Geoscience”, pe lângă faptul că sunt neconcludente, sunt și inutile.
“Analiza pe care am efectuat-o cu privire la recentele schimbări din Australia sugerează o discontinuitate. Am avut perioade marcate de schimbări rapide și semnificative. (…) ”, se arată într-un studiu recent realizat de australieni.
Asta înseamnă că, în condițiile în care statisticile se modifică periodic, astfel de studii sunt realizate pentru a fi, ulterior, demontate de altele.
Care sunt, de fapt, consecințele modificărilor climatice
Probabil cea mai mare problemă, în cazul studiilor referitoare la impactul schimbărilor climatice asupra mediului înconjurător, este stabilirea unei relații cauză-efect și eliminarea tuturor celorlalți factori care ar putea afecta rezultatele cercetării.
Un studiu de acest tip este cel al cercetătorilor de la UCLA, care se axează pe analiza modului în care creșterea temperaturilor afectează interacțiunea dintre specii.
Potrivit coordonatorului lucrării, Van Savage, aceste modificări ar putea destabiliza un întreg ecosistem, precum pădurile tropicale sau recifele de corali și, în primul rând, încălzirea va afecta rata metabolică a acestor organisme.
Astfel, încălzirea climatică va avea consecințe mai ales asupra animalelor cu sânge rece, în condițiile în care celelalte, a căror temperatură este independentă de factorii exteriori, nu vor fi supuse prea multor schimbări. În schimb, din acest punct de vedere, se va crea un soi de asimetrie între specii, conducând ulterior la modificarea felului în care acestea interacționează.
Acest studiu este unul dintre puținele care reușește stabilirea unei relații de cauzalitate între încălzirea globală și problemele apărute în interiorul unui ecosistem, dar se pare că nu este suficient de “exploziv” pentru ca mass-media să îl popularizeze.
Un cerc vicios
La nivel global, nu există niciun interes pentru mediatizarea acelor cercetări care, chiar detașându-se de la început de eterna întrebare “Există sau nu încălzirea globală?”, ar modifica datele problemei, prin prezentarea unor informații concrete care ar putea să confirme sau să infirme ipoteza și să aducă în discuție o serie de argumente cu adevărat relevante.
Din toate acestea, publicul nu rămâne, de regulă, decât cu semnele de exclamare care se ivesc din paginile ziarelor sau cu punctele de suspensie care evocă o poetică anticipare a dezastrului, imaginat sau nu.
Soluția constă nu în formularea unor concluzii categorice, ci în modelarea dezbaterii, astfel încât, mai ales în cazul în care – așa cum spun studiile – fenomenul ar fi rezultatul acțiunilor omului în proporție de 97%, să declanșeze o schimbare de atitudine vizibilă la nivelul întregii societăți.
