Avocatul general al Curţii Europene de Justiţie a apreciat marţi că Google nu are obligaţia să şteargă datele personale sensibile din indexul său de căutare şi că “dreptul de a uita” pe internet nu poate fi invocat împotriva sa, într-un aviz ce priveşte un caz iniţiat în Spania, relatează France Presse şi Reuters.
Punctul de plecare al afacerii datează din 1998, când un jurnal iberic a publicat în ediţia sa tipărită anunţuri cu privire la scoaterea la licitaţie a unui imobil confiscat pentru a recupera datoria unei persoane al cărei nume era menţionat.
O versiune electronică a jurnalului a apărut ulterior online. În noiembrie 2009, persoana în cauză a contactat editorul şi i-a explicat că dacă îşi introduce numele pe Google obţine, printre altele, o legătură către cazul de recuperare expus de jurnal, chiar dacă problema respectivă fusese soluţionată de ani buni.
Aceeaşi persoană a contactat şi Google Spain pentru a-i solicita ca numele să nu mai apară în legătură cu acel caz, iar Google Spain a transmis solicitarea către compania-mamă Google Inc., în California. După care a depus o reclamaţie pe lângă Agenţia spaniolă de protecţie a datelor, care a fost fost sesizată şi de Google Spain şi Google Inc., iar în cele din urmă afacerea a ajuns în faţa CEJ.
În concluziile sale, avocatul general Niilo Jaaskinen consideră că o autoritate naţională în materie de protejare a datelor nu ar putea cere unui motor de căutare pe internet să retragă informaţii din indexul acestuia, mai puţin în cazurile exacte în care au fost incluse “coduri de excludere” de către editor, ceea ce nu a fost cazul în speţa respectivă.
Avocatul general subliniază de asemenea că directiva europeană privind protejarea datelor nu stabileşte “dreptul de a uita” şi că, drept urmare, un astfel de drept nu ar putea fi invocat împotriva unor motoare de căutare pe internet. Curtea Europeană de Justiţie nu are nicio obligaţie faţă de concluziile avocatului general, dar de regulă recomandările acestuia sunt respectate de judecători.
