În ultimii ani, insomnia a cunoscut o răspândire foarte mare în rândul populaţiei de toate vârstele. Statisticile medicale arată că o persoană din trei suferă de insomnie la un moment dat în viaţă. Stilul de viaţă modern, ritmul alert, stresul şi alimentaţia dezechilibrată ne transformă într-o generaţie de insomniaci.
Potrivit statisticilor, peste 45% din populaţie este afectată de tulburări ale somnului. Insomniile nu ţin cont de vârstă.
„Sunt suficient de mulţi pacienţi care pe lângă alte simptome acuză că au şi insomnii. Insomniile reprezintă sau se încadrează mai bine spus în tulburările cantitative de somn. De cele mai multe ori stresul, negestionat de cele mai multe persoane, grijile din cauza cărora li se perturbă întreg regimul de viaţă şi inclusiv somnul şi programul dezordonat de viaţă. Stresul pentru un tânăr poate fi dat de numărul de examene sau de un examen anume. Şi călătoriile, schimbarea de fus orar poate să fie generatoare de insomnii, suprasolicitarea la locul de muncă. Şi cafeaua şi nicotina au o pondere, un procent care atârnă în sensul acesta. Şi factori care ţin de mediu, mă refer la zgomot, mă refer la lumina artificială şi de ce nu şi la temperaturile extreme”, a spus psihologul Mihaela Săhlean.
Insomniile cronice necesită o atenţie deosebită, tratament prin psihoterapie şi medicaţie specială.
„Primele insomnii care apar trebuie tratate serios tocmai ca ele să nu se cronicizeze. Pentru că somnul este varianta în care organismul nostru se reface. În primul rând persoana care are insomnii sau realizează că somnul nu mai este calitativ şi nici cantitativ bun, trebuie să facă ceva pentru aceasta. Psihoterapia are un rol extrem de important în sensul acesta pentru că invaţă pacientul ce anume ar putea să facă”, a explicat psihologul. Insomnia afectează capacitatea de gândire, în special atenţia. Dovadă că cele mai multe accidente auto sau de muncă se produc pe fond de oboseală.
Alimente pentru un somn liniştit: cereale integrale, fructe şi legume prospete, băuturi precum: ceaiuri de plante, apă călduţă cu lămâie, apă cu miere, sucuri proaspete din legume şi fructe, lapte cald şi lactate, verdeţuri (pătrunjel, leuştean, ţelină, mărar, tarhon, busuioc, mentă), lămâie, ghimbir, coriandru, dafin, scorţişoară.
