Fostul procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Alina Bica a declarat, joi, la ieşirea de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde s-a judecat cererea sa de ridicare a măsurii controlului judiciar, că speră să nu aibă soarta Marianei Rarinca, care a fost achitată, dar apoi a venit „unica cerere de contestaţie în anulare făcută vreodată de un parchet pentru incompatibilitate neinvocată în timpul judecăţii”.
„Este abominabil şi ţine de Burundi. Cred că numai într-o ţară din lumea a treia se poate întâmpla aşa ceva. Îmi pare atât de rău de doamna aceea (Mariana Rarinca, n.r.). Nu o cunosc, am citit rechizitoriul, bănuiesc că am o opinie avizată (…) Aştept să fiu auzită şi sunt sigură că lucrurile vor sta altfel, pentru că unde nu sunt lucruri, nu ai cum să le constaţi. Şi cred că sunt singurul inculpat din lumnea asta care a primit mită un bun pe care mituitorul nu-l avea la momentul la care a săvârşti fapta. Nu doresc nimănui lucrul ăsta, nu doresc să comentez lucrul ăsta, e dureros„, a spus Alina Bica, potrivit Mediafax.
În legătură cu cererea ei de a profesa ca avocat, Alina Bica a spus că aşteaptă decizia Consiliului Baroului Dolj, precizând că trebuie să lucreze, pentru că de nouă luni nu are o sursă de venit.
„Bănuiesc că nu pot să stau pe banii părinţilor. Nu am un venit, în pofida a ceea ce s-a spus şi s-a comentat la televizor, stau într-un apartament de 50 de metri pătraţi, cu o rată de 400 de euro pe lună, pe care, dacă nu o plătesc, mă dau afară. Cu tot respectul, trebuie să lucrez, nu am ce să fac şi nu am … Nu doresc să discut despre lucrurile astea, că nu am nevoie de simpatia nimănui, e problema mea personală şi intenţionez să mi-o descurc”, a adăugat Bica.
Completul de cinci judecători al ICCJ urmează să decidă dacă va admite contestaţia Alinei Bica, formulată după ce un alt complet de la instanţa supremă a menţinut măsura controlului judiciar în cazul fostei şefe a DIICOT.
În dosarul Bica 1, fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.
Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanţei supreme, cunoscut sub numele de Bica 2, în care a fost trimisă în judecată în 25 februarie, alături de Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei Adriean Videanu.
Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom şi pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro. Procurorii o acuză pe Alina Bica, la data faptelor secretar de stat şi reprezentant al Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), ulterior procuror şef al DIICOT, de câte două fapte de luare de mită, abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului.
