Problemele legate de aderarea României la zona euro și consecințele adoptării monedei unice europene au fost analizate marți la Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), în cadrul conferinţei „Aderarea României la zona EURO – paşii până să intrăm, la ce să ne aşteptăm”.
Consilierul Preşedintelui CCIR, Edler András György, a declarat că România îndeplineşte o mare parte din indicatorii de convergenţă, dar mai are de recuperat, iar acest lucru va fi posibil prin consolidarea mediului de afaceri autohton care să poată contribui la creşterea economică şi să poată crea locuri de muncă într-o manieră sustenabilă.
“Obiectivul de aderare la zona euro este foarte ambiţios şi necesită eforturi susţinute din partea clasei politice, a mediului de business, dar şi din partea societăţii civile. În afară de respectarea criteriilor de convergenţă, este absolut necesară pregătirea economiei româneşti din punct de vedere al competitivităţii, pentru a putea face faţă ritmului de creştere al zonei euro”, a declarat acesta.
În context, Edler András György a subliniat că CCIR susţine cu “fermitate că este nevoie să se continue reformele structurale în aşa fel încât, şi pe viitor economia naţională să aibă un ritm dinamic de creştere și o permanentă stimulare a competitivităţii”.
La rândul său, economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a declarat că o accelerare a creşterii economice susţinute este sarcina tuturor ministerelor de linie, nu numai a BNR şi a Ministerului Finanţelor Publice.
“Prin relaxarea politicilor monetare şi fiscale, aşa cum sunt propuse în proiectul noului Cod Fiscal, precum reducerea TVA la 20%, scăderea TVA la 9% pentru anumite produse alimentare de bază, reducerea accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, începând cu 2016, precum şi reducerea cotei unice de impozitare la 14% din ianuarie 2019, acest obiectiv (n.r – aderarea la zona euro) nu ar putea fi atins”, a spus Lazea.
Acesta a adăugat că pentru adoptarea monedei unice europene este nevoie de asigurarea creşterii economice sustenabile şi implementarea de reforme structurale.
“Dacă o ţară are politici bune, reformiste, poate atinge un nivel înalt al creşterii economice atât în interiorul, cât şi în afara zonei euro”, a conchis Lazea.
Prezent la eveniment, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a declarat că “nu există momentan un suport la nivel de legislaţie şi de angajament politic, niciun studiu care să aducă în discuţie avantajele şi dezavantajele (n.r – aderării la zona euro), ce mai are de făcut România privind aderarea la euro în termeni concreţi”.
Dumitru a precizat că “România are un handicap de convergenţă faţă de alte state de minim 10 ani”, menționând că zonele deficitare ale României care trebuie dezvoltate în termeni de competitivitate, sunt infrastructura (rutieră, instituţională şi de IT), sănătatea şi educaţia.
