Codruţa Kovesi îşi încheie de marţi activitatea la conducerea Ministerului Public, ea fiind singurul procuror general al României care îşi duce mandatul până la capăt, toţi predecesorii săi fiind schimbaţi din motive politice, cu excepţia lui Ilie Botoş, care a demisionat în urma scandalului Hayssam.
În 2 octombrie 2009, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de reînvestire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru o perioadă de trei ani, pentru Laura Codruţa Kovesi.
A doua oară a fost propusă de fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, în 25 septembrie 2009.
Cu o săptămână înainte de a fi semnat decretul prezidenţial, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ pentru reînvestirea Codruţei Kovesi, motivele expuse fiind mai mult de ordin personal decât legate de probleme manageriale. Avizul negativ dat Codruţei Kovesi era previzibil după ce a amendat public anumite măsuri dispuse de Secţia CSM, ea dând de înţeles că nu se poate face auzită în interiorul Consiliului.
Kovesi nu a ezitat să-i felicite pe procurorii de la parchetle locale şi să prezinte problemele grave cu care se confruntă, având de soluţionat mii de dosare, în timp ce a criticat modul de abordare a chestiunilor de către procurorii generali ai parchetelor de curţi de apel, unde „norma” era de 40 de dosare la un procuror.
