Stresul cauzat de locul de muncă poate contribui la bolile cardiace.

Studii recente semnalează existenţa unui risc crescut de infarct pentru persoanele între 50 şi 60 de ani aflate în şomaj, factor cu un impact comparabil cu cel al fumatului.

Din analiza unui eşantion de 13 000 de persoane în Statele Unite a rezultat o creştere a riscului de infarct cu 25% in primul an ulterior pierderii slujbei şi o creştere graduală în contextul reducerilor de personal.

Această statistică nu se aplică şi în cazul celor care au renunţat de bunăvoie la locul lor de muncă, conform revistei de specialitate Archives of Internal Medicine.

Experţi din domeniu sunt de părere că stresul ar putea fi de vină în acest caz, dar pentru a putea obţine mai multe date, este nevoie de o investigaţie mai amănunţită.

Dr. Donna Anett, de la Asociaţia Americană de Cardiologie, susţine că „aceste rezultate confirmă alte studii care indică stresul ca factor ce contribuie la creşterea riscului de infarct.”

Studii precedente au semnalat că stresul la locul de muncă poate creşte riscul unui infarct, într-o măsură similară. Fundaţia Britanică de Cardiologie informează, cu toate acestea, că stresul în sine nu este o cauză directă a bolilor cardiace, deşi poate contribui la gradul de risc.

Problema stresului

În cel mai recent studiu care s-a desfăşurat pe parcursul a aproape douăzeci de ani, au avut loc mai mult de 1000 de infarcte printre cei 13 451 de participanţi. Analizând persoanele care au suferit de această boală, cercetătorii au putut stabili o serie de condiţii comune.

Persoanele fumătoare incluse în anchetă, supraponderale sau sedentare, atât bărbaţi, cât şi femei, erau predispuse la infarct. De asemenea, şi cei vărstnici şi cei care aveau tensiunea arterială crescută sau diabet.

După înregistrarea acestor factori de risc cunoscuţi în prealabil, cercetătorii au descoperit că şi pierderea locului de muncă este legată independent de riscurile unui infarct. Crizele cardiace au fost semnificativ (27%) mai des întâlnite la persoanele rămase recent fără slujbă, indiferent de ocupaţia lor. Iar efectul a fost unul cumulat: probabilitatea unui infarct a crescut cu două treimi (63%) în cazul celor care şi-au pierdut locul de muncă de cel puţin patru ori.

În cazul fumătorilor, probabilitatea unui infarct a crescut cu 44%.

Dr. Linda George, cercetător la Universitatea Duke din North Carolina, a declarat: „Acesta este un efect considerabil şi de proporţii similare cu alţi factori de risc demonstraţi în producerea crizelor cardiace, cum ar fi fumatul şi obezitatea. Credem că stresul cauzat de şomaj poate explica aceste date. Şi este probabil ca şomajul să fie mai nociv din acest punct de vedere decât o slujbă stresantă.”

Dr. Donna Arnett, de la Asociaţia Americană de Cardiologie, afirmă: „Aceste rezultate coroborează cu datele obţinute de alte studii de specialitate care indică stresul ca factor ridicat de risc în producerea unui infarct. Şomajul poate fi extrem de stresant. Dar încă nu ştim cum afectează stresul riscul cardiovascular. Este o zonă care trebuie cercetată mai mult.” De asemenea, ea a menţionat existenţa unor metode care ar putea minimiza efectele stresului: „Sportul este un bun mod de a reduce nivelul stresului.”