Valoarea fondurilor structurale care vor fi alocate României pentru perioada 2014-2020 ar putea fi stabilită joi şi vineri la Bruxelles.

Liderii celor 27 de state comunitare se reunesc astăzi la Bruxelles pentru a încerca încă o dată să ajungă la un consens în ceea ce priveşte următorul cadru bugetar multianual al Uniunii Europene, aferent perioade 2014-2020.

Dezbaterile încep însă într-o atmosferă tensionată, alimentată de rezultatele economice sub aşteptări. În blocul comunitar s-au creat deja două tabere opuse: cei care vor ca bugetul să fie scăzut sau măcar îngheţat şi cei care cer bani pentru investiţii ca strategie de ieşire din criză. Primul grup este condus de Marea Britanie, care a devenit recent cel mai aprig contestatar al Bruxelles-ului.

Dacă şi acest summit va avea soarta celui precedent, din noiembrie 2012, iar liderii vor pleca de la Bruxelles fără o structură cât de cât clară a bugetului, vor trece alte câteva luni până la o nouă reuniune. Amânarea ar fi astfel o încercare grea, în contextul în care europarlamentarii trebuie ca, până la sfârşitul anului, să elaboreze şi să voteze cele aproximativ 70 de legi pentru a trasa cadrul bugetului pentru următorii şapte ani.

În urmă cu mai bine de un an, statele net-contributoare la bugetul Uniunii – printre care Marea Britanie, Franţa şi Olanda – aduceau pentru prima dată în discuţie posibilitatea ca fondurile structurale alocate în următorul cadru bugetar să ţină cont de rata de absorbţie, iar statele care nu s-au arătat interesate de banii europeni să primească din start sume mai mici.
Se vorbea chiar despre redirecţionarea fondurilor către state cu rate ridicate de absorbţie.
Propunerea nu a fost eliminată, însă cel mai probabil că nu se va materializa prin reducerea fondurilor de coeziune, ci prin reducerea sumelor alocate drept subvenţii agricole.
România ocupă ultimul loc dintre cele 27 de state comunitare în funcţie de rata reală de atragere a banilor europeni.
La 31 ianuarie, suma efectivă rambursată de Bruxelles pentru proiecte pe fonduri europene se ridica la puţin peste 2,2 miliarde de euro.
În primii cinci ani de apartenenţă la UE, statul a primit cu 5,7 miliarde de euro mai mult decât a vărsat în vistieria Bruxelles-ului, declara Leonard Orban, pe atunci ministru al Afacerilor Europene.