Unitate. Stabilitate. Echilibru. Colaborare pentru binele comun. Sunt valorile care au stat la baza formării Uniunii Europene și care ar trebui să ghideze parcursul european al României.

La peste șapte ani de când a devenit parte a proiectului european, România nu se apropie însă nici pe departe de modelul promovat de statele membre UE. Condusă de un președinte care susține pe față un anume partid în campania electorală și un premier hrăpăreț și uzurpator, care nu știe cum să acapareze atribuțiile prezidențiale cu mult înaintea alegerilor pentru șefia țării, România nu pare a se ghida deloc după valorile europene.

Prin lupta continuă pentru putere, degradarea clasei politice și dezinteresul față de problemele acute ale societății, țara noastră devine, cu pași repezi, un anti-model pentru restul țărilor europene. România pare mai degrabă o țara desprinsă din vestul sălbatic, unde încălcarea legilor și a regulilor, violența verbală, atacurile politice și reglările de conturi, în stil mafiot, au devenit obișnuință.

Pentru că o țară în care nu trece o zi fără ca președintele și premierul să se amenințe, reciproc, cu pușcăria, nu e o țară europeană. Pentru că o țară în care baronii locali comandă, după bunul plac, direct din biroul primului-ministru, numirile unor persoane apropiate în funcții-cheie, la nivel județean, nu e o țară europeană. Mai grav, o țară în care șeful executivului nu numai că nu se desolidarizează de aceste personaje, ci le susține în lupta împotriva justiției, nu e o țară europeană.

Evenimentele din ultimele luni reliefează însă o realitatea tristă pentru români și România: parcursul țării nu e deloc unul european, cu care noi să ne mândrim.

An de an, de Ziua Europei, ne reamintim de valorile europene adoptate, dar puțin respectate. În schimb, pe buzele tuturor apare, din ce în ce mai des, întrebarea: România, încotro?