Preşedintele Comisiei Europene a reiterat propunerea oficială de a acorda României şi Slovaciei încă un an pentru absorbţia fondurilor UE aferente perioadei 2007-2013, astfel încât pericolul de dezangajare a fondurilor să fie evitat, în iunie fiind clarificate ultimele detalii, afirmă premierul Ponta.
Declaraţia a fost susţinută după lucrările Consiliului European, unde şeful Guvernului s-a întâlnit şi cu preşedintele CE, Jose Manuel Barroso.
„Am avut o nouă discuţie cu preşedintele Comisiei, care mi-a reiterat propunerea oficială a Comisiei privind acordarea pentru România şi Slovacia a unui sistem special de absorbţie a fondurilor de coeziune disponibile în perioada 2007-2013 pe sistemul «N plus trei». De fapt, mai câştigăm un an în care putem depune proiecte, practic putând să recuperăm anii 2010-2011, care au fost pierduţi pentru accesarea de fonduri europene, şi în acest fel pericolul de dezangajare a unor fonduri este, să zic, îndepărtat, iar posibilitatea noastră de a avea un grad de absorbţie finală, mult mai mare decât credeam în acest moment, devine efectivă”, a spus Ponta.
Şeful Guvernului a precizat că este o decizie extrem de importantă, pentru obţinerea căreia crede că s-a colaborat foarte bine, iar România a avut „o poziţie unitară”, începând cu preşedintele Traian Băsescu, la discuţia despre mecanismul financiar multianual.
Potrivit premierului, este probabil ca în Consiliul European din luna iunie să fie „netezite ultimele asperităţi” pentru o decizie în acest sens, în condiţiile în care au apărut şi alte state care doresc o astfel de facilitate.
„Ideea este de un tratament special pentru România şi Slovacia, mai ales că, nu mă ascund să spun acest lucru, a fost o compensaţie pentru România, la momentul alocării bugetului 2014-2020, atunci când n-am primit alte compensaţii, şi atunci…”, a completat Ponta.
România, alături de Slovacia, ar putea beneficia de un an în plus pentru a cheltui fondurile disponibile prin intermediul politicii de coeziune, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene ce oferă o mai mare libertate de a cheltui şi de a solicita bani de la UE, precum şi reducerea riscului de pierdere a sumelor.
Potrivit CE, fondurile alocate statelor membre în cadrul politicii de coeziune se împart în sume anuale care trebuie cheltuite în decurs de doi sau trei ani, în funcţie de ţară. Această regulă este cunoscută sub numele de regula „N+2 sau N+3”, N fiind anul în care sunt alocate fondurile. Oricare parte din suma anuală care nu este solicitată de către statul membru în această perioadă, se deduce automat din suma totală alocată şi se întoarce la bugetul total al UE.
Ideea adoptării acestei măsuri fusese introdusă, la cererea României şi a Slovaciei, în concluziile Consiliului European din 7-8 februarie, în care liderii ţărilor UE au stabilit proiectul bugetului european pentru exerciţiul 2014-2020.
Preşedintele Traian Băsescu declara atunci că prin această concesie acceptată de Consiliul European, România va putea evita dezangajarea a cel puţin 4 miliarde de euro din fondurile de coeziune alocate în actualul exerciţiu bugetar, 2007-2013.
Rata de absorbţie a fondurilor de coeziune de către România era la 17 mai de 14,37%, adică 2,761 miliarde de euro, raportat la cheltuielile rambursate de Comisia Europeană. România are la dispoziţie în perioada 2007-2013 suma de 19,5 miliarde de euro la capitolul fonduri de coeziune.
