Propunerea Ministerului Justiţiei privind suplimentarea organigramei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) cu 50 de posturi nu va fi acceptată, deoarece prioritatea este angajarea de personal în sănătate şi educaţie, a declarat premierul Victor Ponta.
„Nu se face, pentru că – nu ştiu exact ce s-a cerut, cum s-a cerut, nu a ajuns încă pe masa Guvernului – dar dacă e vorba de suplimentări de posturi, eu am o opinie foarte clare şi priorităţi clar stabilite: primul lucru – încercăm să mai angajăm medici, profesori şi după aceea, când va ajunge momentul respectiv… deocamdată, există personal suficient. Deci, nu putem acum”, a spus Ponta.
Un proiect de hotărâre de guvern lansat în dezbatere publică, joi, de Ministerul Justiţiei relevă că organigrama Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) ar urma să fie mărită cu 50 de posturi pentru investigatori sub acoperire şi ofiţeri de filaj şi de recuperarea creanţelor.
Cele 50 de posturi sunt necesare, după cum se cum precizează în nota de fundamentare a proiectului, pentru Serviciul de recuperare a creanţelor (20 ofiţeri de poliţie judiciară), Serviciul de filaj (12 ofiţeri de poliţie judiciară, constituiţi în două echipe complete de supraveghere operativă) şi Serviciul de investigatori sub acoperire (18 ofiţeri de poliţie judiciară).
Cei 20 de ofiţeri din Serviciul de recuperare a creanţelor „vor efectua investigaţii financiare în vederea identificării de bunuri asupra cărora pot fi luate măsuri asigurătorii în dosarele complexe instrumentate de DNA (3.578 de dosare soluţionate în cursul anului 2012, în care au fost întocmite 234 rechizitorii şi au fost trimişi în judecată 828 inculpaţi)”, se mai arată în nota de fundamentare.
În notă sunt prezentate raţiunile suplimentării numărului de posturi.
Astfel, analizele efectuate de Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor Provenite din Infracţiuni din Ministerului Justiţiei au indicat că, în prezent, organele fiscale reuşesc să recupereze un procent neînsemnat din sumele confiscate prin hotărâri definitive, una dintre cauze fiind dificultatea de a identifica bunurile aparţinând persoanelor condamnate atunci când nu s-au dispus măsuri asigurătorii pe parcursul procesului penal. În condiţiile în care cele mai importante sume cu privire la care s-a dispus confiscarea se regăsesc în cauze instrumentate de DNA (în 2012, instanţele judecătoreşti au dispus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în valoare de 107.365.000 euro), este esenţial ca în aceste cauze să fie sechestrate toate bunurile provenite din infracţiuni. Proprietatea asupra acestor bunuri este deseori disimulată prin acte juridice fictive, prin folosirea unor companii offshore sau a unor conturi bancare deschise în alte jurisdicţii, ceea ce îngreunează identificarea lor.
Totodată, persoanele implicate în săvârşirea infracţiunilor care intră în competenţa DNA deţin, în mod uzual, bunuri pe care nu le pot justifica prin veniturile obţinute în mod legal, ceea ce permite în aceste cauze aplicarea instituţiei confiscării extinse, care presupune realizarea unei investigaţii financiare complexe în care să fie identificate toate bunurile dobândite de o persoană într-un interval de cinci ani anterior săvârşirii infracţiunii, pentru a fi comparate cu veniturile obţinute în aceeaşi perioadă, explică iniţiatorii proiectului.
„Aceste investigaţii presupun lucrători specializaţi, care deţin cunoştinţe şi au acces la instrumente diferite de cele folosite în mod uzual de organele de urmărire penală. În acest context, este necesară dezvoltarea în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a unei structuri specializate în efectuarea de investigaţii financiare, complementară structurilor care realizează urmărirea penală cu privire la infracţiunile de corupţie şi care să le asiste pe acestea, prin realizarea profilului financiar al persoanelor cercetate”, se arată în nota de fundamentare.
