Impactul creditării asupra creşterii economice este supraestimat, iar băncile trebuie să se axeze pe împrumuturile acordate firmelor şi mai puţin populaţiei, a declarat Valentin Lazea, economist şef al Băncii Naţionale a României, în cadrul unei conferințe de profil, organizate de Mediafax și Coface.
„În literatura de specialitate nu există un consens privind legătura semnificativă între creditarea bancară şi creşterea PIB. Unii autori spun că rolul sectorului financiar în creşterea economică este supraevaluat. Mai mult decât atât, în momentele decuplării ciclului economic de ciclul financiar, este posibilă creşterea economică fără apel la creditare. În România ipoteza este confirmată de cifre, în condiţiile în care în 2012 am avut o creştere negativă a creditului guvernamental real, dar PIB a crescut, la fel şi în 2013, când creditul real s-a contractat, dar PIB real a crescut cu 3,5%. Astfel, impactul creditului asupra creşterii economice nu trebuie supraestimat„, a declarat Lazea la Conferinţa de Risc de Ţară 2014, conform Mediafax.
Acesta a adăugat că datele arată că un impact mai mic asupra creşterii economice o are creditarea populaţiei şi în mai mare măsură evoluţia PIB este influenţată de creditarea companiilor.
„Creditele acordate populaţiei sunt pentru consum şi pentru locuinţe. Creditele de consum nu au fost atât de importante pentru creşterea PIB pentru ca au fost destinate pentru cumpărare de bunuri din import, iar importurile nu cresc PIB-ul, ci îl diminuează. De asemenea, creditul pentru locuinţe a creat mai puţină valoare adaugată, deoarece, pe de o parte, majoritatea tranzacţiilor imobiliare s-a făcut fără credit, raporul fiind de 9:1, în favoarea achiziţiilor fără credite chiar şi în perioada de boom, iar pe de altă parte, cele mai multe credite imobiliare au avut ca destinaţie cumpărarea de locuinţe vechi, adică nu au contribuit la valoarea adăugată brută„, a mai spus economistul-șef al BNR.
„În condiţiile în care serviciul datoriei pentru populaţia României a ajuns la niveluri similare cu cel din zona euro, o forţare a reluării creditării pe acest segment nu pare o măsură optimă”, a completat acesta.
În ceea ce priveşte creditarea firmelor, reprezentantul BNR apreciază că, deşi are efecte mai puternice în PIB, aceasta nu a avut totuşi efectul scontat.
El explică acest fenomen prin faptul că doar 12-14% din firme apelează la credite pentru finaţarea activităţii, preferând creditul comercial şi datoriile faţă de acţionari sau vânzarea de active, siuaţie valabilă şi înainte de criză.
