În ultima vreme, este ceva obișnuit ca firme relativ noi, de cele mai multe ori afaceri cu servicii de suport tehnic, să crească aproape exponențial, de la începuturi modeste. Acestea au adesea în comun o temă, și anume inovațiile aduse planurilor de afaceri, în contextul unei economii tot mai globalizate, se arată într-o analiză Oxford Analytica.

Impact

  • O firmă trebuie să-și înțeleagă foarte bine planul de afaceri pentru a aduce inovații.
  • De multe ori, inovațiile profitabile ale planurilor de afaceri nu prea au de-a face cu un produs anume.
  • O firmă poate ajunge să fie „blocată” într-un anumit plan de afaceri, ceea ce îngreunează inovația și competiția.

Ce urmează

Pe măsură ce crește competiția în economia globală, firmele trebuie să fie capabile să înțeleagă și să analizeze mai bine planurile respective de afaceri, precum și pe cele ale concurenților. Fiecare plan de afaceri este unic, ceea ce face ca imitarea lor să fie greu de realizat de către concurenți.

Analiză

Un plan de afaceri este o schemă sau o rețetă pentru făcut bani – care creează și păstrează valoare. Inovația înseamnă să faci lucrurile altfel decât jucând după reguli.

„O inovație adusă unui plan de afaceri” este o schemă sau o rețetă pentru crearea și păstrarea valorii, făcând lucrurile diferit.

Adesea, inovația adusă planului de afaceri reprezintă schimbarea regulilor jocului

Lucrările prestigioase ale lui Allan Afuah ajută foarte mult la schimbarea perspectivei asupra conceptelor și procesului de inovație a planului de afaceri. Potrivit lui Afuah, inovațiile aduse planurilor planurile de afaceri implică diferite elemente, care se referă deseori la schimbarea regulilor jocului:

  • „Vacile sacre”. Nu este necesar ca inovațiile planurilor de afaceri să pună stăpânire pe competiție cu produse sau servicii mai spectaculoase sau mai bune. Într-adevăr, unele dintre cele mai interesante inovații sunt cele în care firmele reduc anumite „vaci sacre” legate de anumite trăsături ale produsului sau serviciului. Un exemplu interesant este acela al dezvoltării consolei Nintendo Wii, care folosea un microprocesor vechi de trei ani, prezentând o grafică de calitate mai puțin bună decât cea a concurenților Sony sau Microsoft. În orice caz, oferea posibilitatea de a juca jocuri care le permiteau utilizatorilor să facă exerciții fizice. Rezultatul a fost reprezentat de vânzări impresionante ale consolei Wii, un produs care a costat cu mult mai puțin să fie realizat decât produsele concurenților, asigurând profituri decente pentru Nintendo.
  • Închiriere în loc de vânzare. Unele dintre cele mai profitabile inovații ale planurilor de afaceri au puțin de-a face cu un produs. Un bun exemplu este fotocopierul Xerox 914. Acest produs de calitate avea să coste prea mult dacă firma Xerox îl vindea direct. Experții și consultanții au sfătuit compania să amâne vânzarea modelului 914. Totuși, Xerox a hotărât în schimb să închirieze în loc să vândă modelul 914 direct, accelerând astfel semnificativ vânzările și profitabilitatea.
  • A fi primul sau a fi mai bun. Cele mai reușite inovații ale planurilor de afaceri pot fi create de firme care fac prima mișcare, înaintea concurenților, pentru a schimba regulile jocului. Cu toate acestea, o firmă care acționează mai târziu dar care adoptă o strategie mai bună de afaceri poate avea la rândul ei un succes considerabil. Google nu a fost prima companie de motoare de căutare pe internet și nici prima care sponsoriza reclame publicitare. Totuși, a căutat să realizeze un plan de afaceri mai bun și a avut mai mult succes la monetizarea motoarelor de căutare, ceea ce a dus la o dezvoltare impresionantă.

Componentele planului de afaceri

Nu este necesar ca inovațiile planurilor de afaceri să pună stăpânire pe competiție cu produse sau servicii mai spectaculoase sau mai bune.

Este nevoie să se cunoască principalele componente ale unui plan de afaceri pentru a înțelege inovațiile aduse acestuia. Sunt cinci componente principale:

  • Propunerea de valoare pentru client. Propunerea de valoare pe care o firmă o oferă clienților ei constă în anumite produse și servicii furnizate pentru a-i ajuta cu soluții și/sau pentru a le satisface nevoile, ceea ce este mai bine în raport cu concurenții. De obicei, clienții nu știu întotdeauna dinainte ce produs sau serviciu le-ar trebui. Un bun exemplu în această privință este iPad-ul, care inițial a fost criticat pentru că nu oferea funcții similare laptopurilor existente. Astfel, un element al propunerii de valoare pe care o firmă o oferă este aceea de a educa, informa și ajuta clienții să-și descopere nevoile latente de anumite produse sau servicii.
  • Segmentarea pieței. Segmentarea pieței este esențială deoarece o firmă trebuie să știe unde va găsi clienți ca să plătească pentru produsul sau serviciul ei, oferite ca parte din propunerea de valoare. Această include elemente precum mărimea pieței potențiale, puterea de cumpărare, tipul și demografia clienților și nivelul de competiție.
  • Modelul veniturilor. Modelul veniturilor se referă la numărul de clienți care trebuie să plătească pentru un anumit produs sau serviciu. Scopul este de a crește numărul clienților care vor să plătească pentru o anumită propunere de valoare oferită de o firmă. O firmă poate prelua mai multe tipuri de modele de venituri, inclusiv publicitatea, abonarea, serviciile „freemium”, închirierea, concesionarea, vânzarea de active, produsele de apel și cash and carry („plătește și ridică”). Adesea, modelul veniturilor unei firme este combinat cu „planul de afaceri”, acest lucru fiind esențial în ceea ce privește producerea de numerar și venituri, pentru a face ca firma să funcționeze.
  • Planul de dezvoltare. Această componentă a planului de afaceri se concentrează pe felul în care o firmă se poate dezvolta profitabil. Aceasta depinde de firma respectivă, deoarece nu toate își doresc să se dezvolte. De exemplu, sunt tot mai multe afaceri „lifestyle”, în care proprietarii vor să combine angajamentele profesionale cu cele personale. Componenta dezvoltării include ceea ce trebuie să facă o firmă pentru a crește numărul clienților care plătesc pentru produse sau servicii, precum și pentru disponibilitatea lor de cumpărare. De asemenea, costurile trebuie să fie menținute mici, ceea ce înseamnă să tratezi cu furnizorii și părțile interesate.
  • Randamentul. Randamentul este punctul central de care depind celelalte componente ale planului de afaceri. În această privință contează oamenii, deoarece un antreprenor pune bazele unei firme pornind de la o idee și atrage sprijin financiar pentru a dezvolta propunerea de valoare. Componenta randamentului este compusă din două elemente – resurse și activități. Resursele sau activele sunt ceea ce o firmă deține sau la care are acces. Activitățile sunt ceea ce o firmă face pentru a transforma resursele în valoare creată și/sau păstrată. Valoarea creată depinde de activitățile întreprinse, de cine le întreprinde, când, unde și cum sunt întreprinse.

Înțelegerea planurilor de afaceri

Cele cinci componente sunt legate între ele în cadrul unui sistem de plan de afaceri. Totuși, relația dintre ele nu este simetrică. Randamentul le stimulează pe celelalte patru, ceea ce înseamnă că fiecare plan de afaceri este unic și greu de imitat. Pe de o parte, prin prisma competiției în economia globală, este un avantaj, deoarece un concurent nu poate imita cu ușurință un anumit plan de afaceri. Pe de altă parte, o firmă se poate „bloca” ușor într-un anumit plan de afaceri, ceea ce împiedică inovațiile și competiția cu cei nou-intrați pe un segment de piață sau adaptarea la schimbările tehnologice. De exemplu, apariția internetului a subminat planurile de afaceri ale unor companii care nu s-au putut adapta la schimbările externe.