Treizeci de ansambluri rezidenţiale, nouă centre comerciale şi trei clădiri de birouri au ajuns la insolvenţă sau faliment în ultimii cinci ani de criză şi au creat în contul băncilor finanţatoare o gaură de peste 1 mld. euro.
Cea mai mare expunere pe acest portofoliu de „active toxice“ o au băncile cu capital austriac, circa 38%, urmate de finanţatorii greci, cu 31%, şi de cei ciprioţi, cu 5,3%.
Dacă pe sectorul rezidenţial majoritatea eşecurilor imobiliare au avut loc în Bucureşti, balanţa este echilibrată de centrele comerciale, segment de piaţă pe care cele mai multe proiecte îngenuncheate sunt în provincie. Per total, circa 54% din expunerile bancare sunt pe proiecte imobiliare derulate în Capitală.
Până acum, doar nouă proiecte au scăpat de faliment sau insolvenţă. Cinci dintre acestea au fost preluate de băncile finanţatoare în contul datoriilor şi patru de investitori privaţi, tranzacţii în urma cărora instituţiile financiare au marcat pierderi de circa 80 mil. euro.
Cele 30 de ansambluri rezidenţiale intrate pe lista neagră a băncilor au înghiţit 848 mil. euro, sume provente în principal din credite şi de la cumpărători. Cu aceşti bani, astăzi s-ar putea construi cel puţin 11.000 de locuinţe de calitate superioară, la un preţ mediu de construcţie de 80.000 de euro pe unitate, ceea ce este mult peste valoarea investiţiilor aflate astăzi în derulare pe sectorul rezidenţial.
La capitolul malluri, cele nouă centre intrate în insolvenţă sau faliment au implicat credite de circa 380 mil. euro.
Interesant este că nivelul creditelor angajate de aceste malluri e foarte aproape de valoarea totală a investiţiilor făcute în construcţie, situaţie din care reiese clar participaţia financiară pe care au avut-o dezvoltatorii acestor proiecte, adică în jur de 80 mil. euro, la un volum investit de 460 mil. euro.
Dacă Tiago Mall Oradea şi City Mall din Bucureşti au fost vândute la licitaţie, cu pierderi de 61 mil. euro pentru băncile finanţatoare, în cazul celorlalte şapte proiecte, instituţiile financiare încă mai aşteaptă o portiţă de ieşire.
La lista celor nouă proiecte intrate în insolvenţă sau faliment mai pot fi adăugate Galleria Suceava şi Armonia Arad, ambele închise şi transformate în birouri sau spaţii de depozitare, din cauza pierderilor pe care le generau.
