Economia României va înregistra anul viitor o creştere de 2,2%, iar avansul PIB nu va depăşi 3% decât în 2017, potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Apariţia unor noi tensiuni politice în perioada premergătoare alegerilor din 2014 ar putea să afecteze încederea investitorilor şi a consumatorilor, iar neimplementarea reformelor structurale ar putea conduce la o traiectorie mai modestă de creştere economică, avertizează FMI.
„Perioada premergătoare alegerilor europarlamentare (vara 2014) şi alegerilor prezidenţiale (sfârşitul anului 2014) oferă o fereastră de oportunitate pentru reforme. Cu toate acestea, riscurile politice rămân. În particular, anumite interese ar putea duce la tentative de tergiversare a unor reforme structurale deja întârziate, în special cele legate de companiile de stat. Aceste reforme, care includ sectoarele de transport şi energie, sunt critice având în vedere că ar putea impulsiona investiţiile şi creşterea economică”, potrivit unui raport FMI.
FMI a remarcat că PIB-ul nu a revenit încă la nivelul anterior crizei, cu toate că România a redus dezechilibrele fiscale şi de cont curent mari.
În ciuda împrumutului uriaş de aproape 20 mld. euro contractat în 2009 de la finanţatorii externi, PIB-ul real nu a reuşit în cinci ani să revină la nivelul din 2008, urmând să recupereze, probabil, abia anul viitor nivelul PIB-ului anterior crizei.
Boardul executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a aprobat în data de 27 septembrie solicitarea României de încheiere a unui nou acord de tip stand-by.
Noul acord preventiv cerut de Guvernul României este în valoare de aproximativ două miliarde de euro, pe o perioadă de doi ani, la care se adaugă alte două miliarde de euro de la Comisia Europeană.
Acesta este al treilea acord solicitat de România Fondului Monetar Internațional, de la declanșarea crizei economice. Primul a fost încheiat în 2009, iar al doilea, de tip preventiv, în 2011.
