Greu să găsești un moment mai distructiv pentru instituția prezidențială ca filmul de câteva minute prin care șeful statului spunea adio unui partid politic, vădit amenințător și aproape cu lacrimi în ochi. Un moment cu o maximă putere revelatoare, care a arătat națiunii implicarea totală în viața de partid, intensitatea emoției după pierderea cursei interne de către Elena Udrea, dar și standardele duble de apreciere și limbaj – un partid dimineața salvator al țării, iar seara format în întregime din hoți nedemocrați.
Lipsa de solemnitate, caracterul total improvizat al momentului, nervozitatea vizibilă până aproape de a nu putea fi stăpânită, arată că președintele Băsescu a jucat totul pe o singură carte. Asumarea unui asemenea risc politic și de imagine prin susținerea Elenei Udrea, concomitent cu semnele abandonării oricăror reguli de comportament de tip prezidențial aproape echivalează cu renunțarea la funcție. Toate acestea indică faptul că președintele Băsescu va folosi restul de mandat pentru întărirea puterii politice. Și orice oportunitate pentru a da lovituri de imagine care să ajute la refacerea credibilității, va fi exploatată la maxim, mai ales pentru consolidarea profilului de unic promotor al statului de drept. Nici posibilitatea de a forța suspendarea pentru o demisie spectaculoasă în speranța relansării în forță, nu ar trebui pierdută din vedere.
