Partidul Indendenței Britanice (Ukip) se pregătește să exploateze temerile legate de un aflux de masă al imigranților români și bulgari, scrie ziarul britanic The Independent.

Premierul David Cameron a refuzat să speculeze cu privire la numărul celor care vor intra în Marea Britanie în căutare de lucru odată ce restricțiile cu privire la libertatea de mișcare în cadrul Uniunii Europene vor fi ridicate în ianuarie 2014.

Dar Partidul Independenței Britanice, care crește în sondaje, nu dă dovadă de asemenea preocupări și afirmă că decizia va duce la un aflux de 350-400.000 de români sau bulgari, cu impact asupra nivelului criminalității.

Partidul a precizat că tema va lucra un rol important și major în campania de alegeri locale din mai precum și în competiția pentru Parlamentul European în 2014.

Această abordare va crește îngrijorarea la nivelul conducerii Partidului Conservator britanic că acesta își va eroda sprijinul în rândul propriilor votanți tradiționali. Parlamentarii conservatori vor cere în cursul zilei de marți guvernului să impună românilor și bulgarilor noi restricții de urgență ca urmare a impactului pe care sosirea lor l-ar avea asupra pieței muncii.

Ukip vrea să lege rațiunea sa de a exista – retragerea din Uniunea Europeană – , de tema imigrației, care, potrivit sondajelor de opinie, este printre cele mai mari preocupări ale votanților. Sondajele confidențiale ale partidului sugerează că un partid care va lega cu succes cele două teme ar putea  atrage atenția a până 80% din electorat.

Un purtător de cuvânt al Ukip a declarat: ”vom putea, foarte legitim, să arătăm că inacțiunea guvernului în legătură cu Uniunea Europeană are un impact local asupra satelor și orașelor oamenilor”. El a mai spus că libertatea de circulație între Marea Britanie, România și Bulgaria ”va avea un impact asupra școlilor, locuințelor, drumurilor, asistenței sanitare și, îmi pare rău să o spun – asupra criminalității”.

Ed Miliband, liderul Partidului Laburist, a recunoscut că guvernul precedent a greșit neimpunând controale asupra a persoanelor provenind din opt țări, inclusiv Polonia, când acestea au aderat la UE în 2004. Sute de mii de persoane au venit în Marea Britanie și nu doar 13.000 cum s-a evaluat inițial.

Un parlamentar conservator, Philip Hollobone, a estimat că numărul românilor și bulgarilor din Marea Britanie ar putea crește cu până la 270.000 ca urmare a ridicării restricțiilor.

Un alt parlamentar, Stewart Jackson, va prezenta miercuri o rezoluție în Camera Comunelor, pentru stabilirea de noi limite cu privire la românii și bulgarii care vin în Regatul Unit. El a declarat: ”Nu dorim să facem aceeași greșeală pe care am făcut-o în 2004 când am importat în forța de muncă națională un număr foarte mare de muncitori cu calificare redusă, prost plătiți și dependenți de asistența statului”.

Premierul Cameron a insistat luni că este imposibil să se evalueze efectul ridicării restricțiilor, dar a spus că estimări de genul sutelor de mii nu sunt ”rezonabile”. El si-a arătat sprijinul pentru Eric Pickles, Ministrul pentru Comunități, care a refuzat să dea publicității proiecțiile de impact ale Guvernului de la Londra pe acest subiect.

Specialiștii în migrație au sugerat luni că românii s-ar duce mai degrabă în Italia, Spania și Franța, cu care au legături de limbă și cultură, decât în Marea Britanie.

Ei au mai indicat că marile economii vest-europene  vor ridica și ele restricțiile în același timp, spre deosebire de anul 2004, când Marea Britanie era singura mare economie care adopta abordarea ușilor deschise către Polonia și ale state noi membre ale UE.

Sarah Mulley, de la Institutul britanic pentru Cercetare în domeniul politicilor publice a declarat: ”Publicul este îngrijorat cu privire la aspectele legate de migrația în Uniunea Europeană. Mișcarea pro-europeană trebuie să vină cu o explicație pozitivă, care să arate că libertatea de mișcare a cetățenilor este parte a proiectului european”.

Scott Blinder, directorul Observatorului Migrației din cadrul Universității Oxford, a declarat: ”Dacă ați compara ce se va întâmpla la anul cu ce s-a întâmplat în 2004, ce știm până acum indică faptul că va fi un impact mai mic, de o mai mică anvergură”.