Ministrul interimar al Muncii, Raluca Turcan, susţine că există un clivaj între ceea ce se pregăteşte în sistemul de educaţie şi ceea ce iese din acesta, menţionând că este o fractură între ceea se predă în unităţi de învăţământ şi ceea ce aşteaptă piaţa muncii.

„Finanţarea educaţiei nu poate fi privită separat de calitate şi echitate în educaţie pentru că altfel ne uităm doar la cifre, care sunt din ce în ce mai bune, dar problema e acele cifre se dispersează în societate echitabil, sunt la modul real sprijin pentru cei care participă la întregul sistem de educaţie? Dacă mă uit la partea de asistenţă socială (…) pot să confirm şi să întăresc ideea că există un clivaj uriaş între ceea ce se pregăteşte în sistemul de educaţie şi ceea ce iese din sistemul de educaţie. Este o fractură între ceea ce se predă şi ceea ce aşteaptă piaţa muncii”, a declarat, marţi, Raluca Turcan, conform G4media.ro.

Ea a precizat că toate cursurile oferite prin Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă trebuie adaptate noilor cerinţe de pe piaţa muncii.

„Aceste cursuri de calificare pe care noi le oferim prin Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă trebuie adaptate noilor cerinţe de pe piaţa muncii. România se dezvoltă, intră într-o competiţie internaţională, nu mai poţi să mergi doar cu dulgheri şi cu tâmplari, cu toate că este o meserie foarte bine plătită în străinătate, dar apar meserii ale viitorului pe care dacă noi nu le acceptăm şi nu le pregătim, o să ne prindă viitorul nepregătiţi”, a explicat Turcan.

Ea a mai declarat că în privinţa competenţelor digitale ale tinerilor între 16 şi 24 de ani România se află departe de media europeană.

„În ceea ce priveşte competenţele digitale ale tinerilor între 16 şi 24 de ani, România se află la 56% faţă de media europeană de 80%, iar la nivelul întregii populaţii competenţele digitale sunt de 10%, în timp ce la nivel european sunt de 33%. Asta înseamnă meserii noi, calificări noi, pe care noi începem să le pregătim prin actualizarea codului ocupaţiilor din România unde deja am identificat aproximativ 100 de meserii noi, din care 50 de ocupaţii vin să răspundă evoluţiilor din domeniile IT şi digitalizare. De exemplu, analist de testare software, auditor de securitate cibernetică, investigaţii digitale, expert în securitate cibernetică. Sunt meserii noi. Iar pe altele, care nu se mai folosesc de ani de zile, de cel puţin nouă ani de zile le scoatem din Codul ocupaţiilor pentru că nu are rost să focalizezi resurse pe lucruri care nu mai au legătură cu piaţa muncii”, a mai transmis ministrul Muncii.

Ministrul a participat, marţi, la evenimentul de lansare a studiului „Costul educaţiei: Investiţie, randament, impact”, realizat la solicitarea Fundaţiei World Vision România.