Singura casă-document de epocă a Bucureştiului, casa care adăposteşte Muzeul Aman, este una dintre cele mai valoroase clădiri de patrimoniu din Capitală. Edificiul, construit iniţial ca reşedinţă a pictorului roman Theodor Aman a fost restaurant după nenumărate strângeri de fonduri şi procese de renovare, în prezent casa fiind gata de primit vizitatori, însă de mai bine de trei ani stă închisă, fără să fie precizat nici un motiv.
De la finalizarea lucrărilor de construcţie, în 1869, casa a fost folosită ca reşedinţă a familiei Aman şi ca atelier ale pictorului. Începând cu 1908 aici se deschide pentru public primul muzeu de artă care aducea în faţa bucureştenilor colecţia impresionantă a artistului. Nu mai puţin de 196 de picturi, 400 e desene şi gravuri şi alte 50 de plăci de gravură sunt depozitate în acest muzeu, însă accesul persoanelor care vor să se bucure de acest patrimoniu este în continuare interzis.
Ion Ioniţă, directorul Muzeului Bucureşti, instituţie de care Muzeul Aman aparţine, a declarat pentru “Adevărul” că în acest moment toate lucrările de renovare şi reconsolidare ale monumentului au fost finalizate. “Am terminat de renovat încă de anul trecut acum se lucrează la amenajarea spaţiului expoziţional. În funcţie de bugetul pe care îl vom primi, vom putea să deschidem publicului muzeul anul acesta, însă, pentru moment, nu pot estima o dată concretă”, a declarat Directorul Muzeului Bucureşti, Ion Ioniţă.
Muzeul mai adăposteşte, printre lucrările lui Theodor Aman şi acuarele, desene, obiecte personale , pensule, arme, măşti, costume, precum şi colecţia personală de artă a pictorului. Colecţia expusă aici mai cuprinde şi diverse documente, scrisori, cataloage de expozitii, albume de fotografii sau cărţi ale familiei Aman.
