Craterul care a apărut în primăvara acestui an pe o stradă din orașul Slănic încă le dă bătăi de cap localnicilor. Chiar dacă în ultimele luni s-au derulat lucrări pentru a remedia situația din primăvară, craterul nu a putut fi pe deplin stabilizat.
Pe 11 august, la prânz, localnicii au observat că pământul se surpă din nou. O nouă groapă și-a făcut apariția și astfel s-au format noi fisuri în asfalt.
Craterul din Slănic le dă bătăi de cap localnicilor
Un localnic a povestit despre situația din orașul Slănic și cum craterul îi îngrijorează pe oamenii care locuiesc acolo.
„Duminică, în jurul orelor 13.00 (n.r. – craterul) s-a reactivat agresiv. A început de sâmbătă, dar duminică s-a lăsat pământul cu mai mult de un metru și jumătate și s-a mărit diametrul. Se vede cu ochiul liber. Grav este că fisurile s-au apropiat la nici doi metri de blocuri, iar evoluția este agresivă.
Chiar dacă nu sunt fisuri vizibile în pereți, oamenii din blocuri au început să anunțe că nu li se mai închid ușile. Sunt deplasate blocurile cu totul, se vede la îmbinare și se simte la uși care nu se mai închid. De la primărie ni se spune că totul este în regulă, dar noi vedem cu lucrurile evoluează și se tasează vizibil. Într-o jumătate de zi s-a tasat o jumătate de metru. Crăpăturile sunt vizibile în cerc, să zic pe o lungime de aproximativ 500 de metri”, a declarat Sorin Popescu, localnic, conform Libertatea.
Care sunt posibilele cauze ale surpării din Slănic?
Managerul proiectului pentru oprirea eroziunii și stabilizarea solului, Marian Pruteanu, a explicat pentru sursa citată anterior că lucrarea care se derulează în orașul Slănic nu este încă finalizată.
Totodată, un raport de expertiză tehnică de punere în siguranță, realizat de prof. univ. dr. Ing. Manole Stelian Șerbulea de la Universitatea Tehnică de Construcții București, arattă trei posibile cauze care ar fi putut provoca surparea din Slănic. Printre acestea se numără:
- ploile abundente din amonte au produs o dolină (adâncitură în forma unei pâlnii)
- accident geologic – discontinuitate de tip pungă de noroi – care s-a extins până la pierderea stabilității
- eroziunea internă în urma căreia apele de adâncime au antrenat părți fine ale unor formațiuni permeabile creând zone afânate, o fântână sau o fosă care s-a prăbușit
Cu toate acestea, Marian Pruteanu a explicat faptul că nici măcar experții nu cunosc cauza exactă a fenomenului din Slănic.
„Este un fenomen rar, chiar unic în România. Interpretăm niște semnale. Conform interpretării vizuale pe care am făcut-o am dedus că nu exista pericol de colaps imediat”, a mai explicat acesta.
