Din 2006 încoace, odată cu implementarea în România a noii legislaţii comunitare pentru combaterea fumatului, industria tutunului traversează o perioadă mai puţin fastă. Şi urmează să primească o nouă lovitură: Comisia Europeană a adoptat recent un proiect de modificare a Directivei tutunului (2001/37/CE). Pe scurt, Directiva revizuită interzice o serie de arome din tutun (precum vanilie, ciocolată sau piña colada), standardizează lungimea, diametrul și culoarea țigaretelor și limitează expunerea reclamelor de pe pachete, în favoarea mesajelor de avertizare (pozele cu plămânii măcinați de tutun și tumori canceroase vor acoperi 75% din suprafață, faţă de 40% în prezent).

Și mai exact, proiectului inițiat de Comisie propune eliminarea de pe piaţa din Europa a ţigărilor mentolate şi a celor slim, pe motiv că primele sunt mai nocive decât cele normale, deoarece conţin substanţe care dau aromă, cofeină, taurină sau coloranţi, iar cele subţiri, fumate cu precădere de femei, nu conţin mai puţine substanţe dăunătoare pentru organism. Nu scapă de modificări nici țigările electronice – cele cu un anumit conținut de nicotină vor putea fi comercializate numai dacă sunt autorizate ca produse farmaceutice. Miza noilor restricţii – care ar urma să fie aplicate din 2015 – este reducerea drastică a numărului celor care fumează.

Piaţa românească a tutunului – estimată de Adrian Popa la circa 3,2 miliarde de euro -, este împărțită între BAT, JTI și Philip Morris International (dețin împreună 95% din piață). Acum, spun cercetările Novel Research, comerțul ilicit cu țigarete ajunge la 13% din piață. (nota bene: în 2002 – 2003, piaţa neagră însemna 2%-3%, în 2006, contrabanda a urcat spre 10%, pentru ca în 2010 de atingă un maxim istoric de 36,2%).