Consumatorii europeni au revenit la un nivel mai ridicat de încredere în redresarea economiei şi speră că punctul critic al crizei a fost depăşit, potrivit unui studiu GfK.
În cel de al doilea trimestru unele ţări au înregistrat o creştere considerabilă în anumite sectoare, în timp ce altele au înregistrat cel puţin o încetinire semnificativă a tendinţei descendente, potrivit studiului GfK Climatul de consum Europa.
Începând cu al doilea trimestru, a crescut speranţa că criza financiară a trecut de faza critică. Economia UE a înregistrat din nou o uşoară creştere, de 0,4%, faţă de trimestrul anterior.
Franţa, Germania, Portugalia şi Regatul Unit, cu toate au înregistrat, în parte, creşteri considerabile. Economiile spaniolă şi italiană par de asemenea să îşi fi revenit uşor, cu toate că continuă panta descendentă. În Franţa deficitul de comerţ extern a dispărut, iar Grecia a reuşit chiar să prezinte un buget pozitiv. În Portugalia, numărul şomerilor a scăzut din nou, pentru prima dată în doi ani.
Există o serie de motive pentru această redresare din Europa. Exportatorii beneficiază de creşterea globală modestă. În unele ţări, consumatorii sunt tot mai pregătiţi să cheltuiască din nou mai mulţi bani. Politica se distanţează puţin mai clar de calea strictă a austerităţii care a avut un impact negativ asupra economiilor naţionale. În special în ţările afectate de criză din sud, turismul a contribuit la îmbunătăţirea situaţiei.
În vară, UE a înregistrat prima sa scădere în ceea ce priveşte numărul total al şomerilor. Rata continuă însă să se menţină la 11 procente. Ca urmare, nu se întrevede deocamdată o inversare reală a situaţiei de pe piaţa muncii. Se anticipează de fapt că în anul care urmează şi mai mulţi oameni să devină din nou şomeri.
O scădere semnificativă a numărului de şomeri este preconizată de abia în 2015. Cu toate acestea, experţii nu anticipează ca nivelul dinainte de criză să fie atins pe termen mediu.
Împrumuturile bancare continuă şi ele să se situeze la un nivel extrem de coborât. Iar impulsul dat de creşterea slabă, care probabil se va accelera în lunile care urmează, este cu siguranţă insuficient pentru a opri creşterea continuă a muntelui de datorii ale ţărilor UE.
Pentru 2013, toţi experţii anticipează o uşoară înviorare a economiei româneşti, până în prezent extrem de slabă. Previziunile privind această ameliorare variază între 1,6 procente şi 2,0 procente. În perioada 2014 – 2016, se anticipează că economia României va cunoaşte o creştere cuprinsă între 2,7 procente şi 4,3 procente.
Aşteptările privind starea economiei înregistrează o tendinţă ascendentă clară în aproape toate ţările. Numai Grecia şi Italia înregistrează o stagnare. În perioada iulie – septembrie, cea mai mare creştere s-a înregistrat în Austria, Cehia şi Franţa.
În prezent, valoarea cea mai coborâtă a indicatorului se înregistrează în Grecia (-41.1 puncte). Italia a beneficiat de o uşoară îmbunătăţire (-34.8 puncte), iar Polonia de o creştere semnificativă (-29.5 puncte), cu toate că rămâne în continuare, în ansamblu, a treia cea mai coborâtă valoare. În următoarele câteva luni, se anticipează creşteri ale economiei în Regatul Unit (19,2 puncte), Germania (10,7 puncte) şi Austria (6,7 puncte).
