România pare să nu aibă nicio strategie, câtă vreme exportă bușteni și importă hârtie. Suntem de asemenea exportatori de grâu și importatori de biscuiți. Mai mult, importăm sare și nu în ultimul rând, reziduuri alimentare. Iar ca să producem 1000 de euro PIB, cheltuim de 2,7 ori mai multă energie ca media statelor europene. Cum să devii competitiv?, a declarat luni Ionuț Dumitru la o conferință desfășurată la BNR și organizată de revista Finanțiștii.

„La cereale suntem exportatori net, dar trebuie spus că o țară ca România importă sare. La produsele parmaceutice generează un deficit de 1,2% din PIB. La produse alimentare importăm zahăr și reziduuri alimentare. Imaginați-vă ce înseamnă  ca România să importe asemenea reziduuri. De ce importăm foarte multe produse minerale: pentru că România consumă de 2,7 ori mai mult decât media țărilor europene pentru a produce 1000 de euro PIB. Nu poți fi competitiv când consumi atâta energie! De ce importăm produse alimentare deși suntem a cincea țară ca suprafață arabilă în Europa? Avem o dependență foarte mare de climă! Față de anii 90, nu am progresat mai deloc ca producție agricolă”, a mai spus șeful Consiliului Fiscal.

30% din exploatațiile agricole au sub 5 hectare, a mai adăugat acesta. „Exportăm grâu și importăm biscuiți! Cam ăștia suntem! Același lucru îl facem cu buștenii. Exportăm bușteni și importăm hârtie, ca să vă dați seama câtă strategie avem. În loc să prelucrăm produse brute și să le exportăm apoi, noi livrăm materii prime și importăm produse finite”, mai spune economistul șef al Raiffeisen Bank.

Un deficit de cont curent la 4-5% din PIB trebuie să acceptăm în anii următori. Deși am avut o ajustare semnificativă, avem încă un deficit de cont curent ridicat. Lucrul acesta arată și o fațetă structurală a deficitului.

Dacă ne uităm la deficitul comercial, care e baza deficitului de cont curent, o să vedem că avem câteva componente care generează în mod persistent un deficit de 8-9% din PIB. Avem mașinile și dispozitivele mecanice, unde discutăm de importuri de tehnologie de care avem nevoie, produse mineraliere (importăm multe asemenea produse pentru că avem o industrie încă intens energofagă), produse pharma, materiale plastice și cauciuc și produse alimentare. Aceste cinci componente reprezintă 9-10% din PIB în importuri, a conchis Dumitru.

Preluare Facebook.