Pe o suprafață de aproximativ 1900 kmp se desfășoară munții Buzăului, un spațiu unic, în care misterul se împletește cu istoria. De la ansamblul de așezări rupestre care prezintă simboluri precreștine și creștine și până la colecțiile spectaculoase de chihlimbar, toate fac trimiterea către un trecut tumultos. Lăcășuri care datează încă din epoca bronzului confirmă existența unor civilizații vechi. Cercetările arheologice atestă perioade diferite de locuire, pornind de la epoca bronzului, trecând prin epoca fierului și ajungând în secolul XVl. Dar pentru unii dintre români, așezările acestea scot la iveală povești stranii despre dispariții umane, energii, comuri și tuneluri ascunse.
Misterele acestor lăcașuri, aflate pe teritoriul localităților Bozioru, Colți, Cozieni și Brăești, atrag vizitatori atât din România cât și din afară. Localnicii spun că în anii trecuți, cercetători din Germania, Austria și Elveția au venit de mai multe ori în țara noastră pentru a studia așezările și inscripțiile lor precreștine și creștine.
Așezările rupestre sunt de fapt construcții sau sculpuri în piatră realizate cu dalta în urmă cu câteva mii de ani. Arheologii și teologii susțin că unele sihăstrii au reprezentat locuri sacre încă din epoca pre-geto-dacică, în timp ce altele, apărute în perioada creștinismului, aveau menirea de a adăposti pe primii misionari creștini veniți din Orientul Mijlociu. Pereții acestora cuprind însemnări realizate prin tehnica inciziei și zgârierii, simboluri care redau altare, cruci malteze, arme și diverse zone geografice precum Clisura Dunării. De asemenea, însemnele scrijelite, precum simbolul unui pumnal persan, au devenit subiectul unor dezbateri istorice.
Localnicii pun accent și pe componenta ocultă a spațiului, susținând că schiturile și peșterile din aceste locuri sunt încărcate energetic și că oamenii care trec pe aici descriu sentimente de pace și liniște rar întâlnite.
Cele apoximativ 30 de așezări sunt bine semnalizate și marcate cu trasee diverse pentru a putea fi vizitate de oricine. Pentru a avea acces la aceste lăcașuri există o taxa de 5 lei pentru copii și 10 lei pentru adulți, taxa dedicată întreținerii așezărilor. De asemenea, localnicii sunt dornici oricând să ghideze pașii turiștilor și să povestească legendele despre energii, dispariții și fenomene supranaturale.
Aceste așezări rupestre sunt situate la jumătatea distanței dintre Buzău și Brașov pe drumul de legătură DN10. Orașul Pâtârlagele este locul unde se părăsește Drumul Național pentru a trece în altă lume, una supranaturală și cu altfel de energii.
Prima oprire este la Muzeul de chihlimbar din Colți
Comuna Colți, aflată în nord-vestul județului Buzău este punctul din care începe aventura. Situată la doar 69 de km de orașul Buzău și la 102 km de orașul Brașov, comuna este locul în care se aflăo colecție muzeală impresionantă de pietre semiprețioase.
Muzeul Chihlimbarului datează din anii 1973-1974 și cuprinde singura colecție vastă de chihlimbar de pe teritoriul țării noastre, adusă chiar dintr-o mină din apropierea acestuia.
La Colți au existat nu mai puțin de opt mine de exploatare a chihlimbarului iar acestea au dat muzeelor două bucăți de chihlimbar de dimensiuni impresionante, de aproximativ 2 și respectiv 3,5 kg.
Adresa exactă a muzeului din Buzău este DC69, Colți 127195 dar acesta este foarte ușor de găsit întrucât dimensiunea comunei este foarte mică și localnicii sunt dispuși oricând să ofere indicații turiștilor.
Ca mai toate muzeele, acesta deține un magazin de suveniruri de unde poți cumpăra bijuterii realizate manual din chihlimbar sau chiar roci brute. Rocile de chihlimbar sunt împărțite chiar și pe zodii, astfel, fiecare turist își poate cumpăra o rocă despre care localnicii spun că este încărcată cu o energie specială. Pentru mai multe informații despre Muzeu, numărul de telefon 0238 502 770 este disponibil pentru turiști.
Comuna Colți, singurul loc din România în care se găsește chihlimbar în albiile râurilor sau la poalele munților, este destinația ideală pentru o evadare din mediul urban.
Printre munți spre așezările rupestre
Drumul spre așezările rupestre nu este greu de făcut însă distanțele dintre cele aproximativ 30 de obiective sunt destul de lungi ceea ce va duce la un timp mai mare de parcurgere. Cele mai importante dintre așezări sunt și cele mai apropiate de bază și mult mai ușor de vizitat. Sunt însă câteva zone foarte înalte unde trebuie depus un efort mai mare pentru a fi vizitate. Este necesar echipament de munte și dacă turiștii sunt hotărâți să viziteze toate obiectivele trebuie să fie pregătiți să mergă chiar și opt ore prin pădure.
Traseele printre munți și prin pădure surprind niște peisaje montane specifice Carpaților. Drumețiile acestea pot fi în scop recreativ, eduactiv, istoric sau pot fi prilejul de realizare a unor fotografii aparte.
Așezările rupestre- între cercetări arheologice și mituri
Cea mai veche așezare rupestră este grota Fundul Peșterii, aflată la circa trei km de comuna Colți. Considerată de către specialiști ca fiind cea mai valoroasă așezare rupestră din cadrul ansamblului acum religios Aluniș- Nucu- Ruginoasa, aceasta deschis numeroase uși către cercetari arheologice.
Specialiștii în istorie consideră că, în perioadele preistorice, Fundul Peșterii a servit ca loc pentru inițierea elitelor războinice. Simbolurile din pereții peșterii redau arme folosite în inițiere și confruntări, precum pumnale, vârfuri de lance și sulițe. Potrivit unui profesor de istorie din localitatea Bozioru, unele dintre pumnalele reprezentate sunt de tip Akinakes, arme specifice culturii persane.
Cele mai recente date arheologice prelucrate evidențiază perioade diferite de locuire. Studiile vestigiilor indică trei perioade de locuire- sfărșitul epocii bronzului și începutul epocii fierului (2000- 1200 î. Hr) când comunitățile culturale locale de tip Monteoru practicau cultul armelor, Hallstat-ul târziu, sfârșitul primei vârste a fierului (500-300 î. Hr), perioada în care au fost scrijelite în pereți simbolurile pumnalelor persane, și epoca feudală când călugări au pătruns în interior și au gravat simboluri noi. Astfel, în perioada creștină, peste armele scrijelite au fost suprapuse cruci, obiecte de cult și nume în neogreacă sau litere chirilice. Istoricii consemnează că în acea perioadă, Fundul Peșterii era locul ales de către cei mai mulți oameni pentru viața de pustnic.
O altă așezare care a servit ca punct pentru începerea vieții de pustnic este Chilia lui Dionisie Torcătorul. Aflată la 7 km de satul Aluniș din Buzău, grota săpată în stâncă este considerată în unele mărturii istorice ca fiind locul în care Dionisie Torcătorul a practicat isihasmul, acum aproape 700 ani.
Numele este dat de îndeletnicirea la care apelau pustnicii în acele vremuri- torsul lânii. Lâna urma să fie schimbată contra celor necesare traiului.
Teologii spun că Dionie Torcătorul este unul dintre cei patru mari isihaști din Munții Buzăului. Ceilalțti trei călugări isihaști sunt Iosif, Arsenie și Agaton. De asemenea, teologii menționează și faptul că Dionisie a trăit în acea grotă timp de 30 de ani. După moartea sa, chilia a fost locuită de alți practicanți ai isihasmului, până în secolul XlX când a fost definitiv părăsită.
Cercetorii au descoperit urme de daltă în pereții grotei.
Simboluri și urme de daltă au fost descoperite și în interiorul Bisericuței lui Iosif, o altă așezare rupestră din munții Buzăului. Cunoscută și sub numele de Peștera lui Iosif, aceasta se află aproape de Chilia lui Dionisie Torcătorul.
Bisericuța lui Iosif este, la rândul ei, o încăpere săpată în stâncă. Istoricii spun despre aceasta că datează din secolul XV iar teologii susțin faptul că ea a aparținut Cuviosului Iosif, cel de-al doilea călugăr isihastru menționat anterior.
Cercetările recente indică însă faptul că pereții încăperii au simboluri paleocreștine, între care simbolul “ichtis” (peștele) care conduce la concluzia că peștera a fost înființată mult mai devreme decât este atestată.
În anul 2018, molidul roșu din fața Bisericuței lui Iosif, cel despre care legenda spunea că a fost plantat de către însuși călugărul isihastu, s-a prăbușit. Mitul atestă faptul că molidul avea în jur de 400 ani și că de-alungul timpului pustnicii uscau mugurii lui la dimensiuni mici și îî cufundau în miere.
Astfel de legende, precum și cercetări amănunțite ale vestigiilor pot fi găsite pentru toate așezările rupestre care fac cinste Buzăului la ora actuală.
Cu legende și fapte dovedite istoric, munții Buzăului atrag vizitatori de pretutindeni. Fie că aceștia doresc să admire colecția de chihlimbar din interiorul muzeului localizat în comuna Colți, sau să descifreze enigmele din pereții așezărilor rupestre, spațiul se dovedește a fi un loc excelent pentru descoperiri de neuitat.
