România va face “tot ceea ce este posibil” pentru a sprijini Republica Moldova pe drumul său european şi democratic, a declarat marți, la Chișinău, președintele Klaus Iohannis, într-o conferință de presă comună cu omologul său moldovean, Nicolae Timofti.
“Există în România, ca şi în rândul partenerilor noşţri europeni aşteptări şi speranţe mari privind Republica Moldova în consens cu votul proeuropean exprimat în noiembrie 2014. Vreau să-i asigur pe toţi cetătenii moldoveni, dar şi pe cetăţenii români care urmăresc cu foarte multă atenţie acest subiect, că România va face tot ceea ce este posibil pentru a sprijini Republica Moldova pe drumul său european şi democratic”, a declarat Iohannis.
El a subliniat că “România rămâne angajată pentru dezvoltarea dialogului politic şi a cooperării concrete cu Republica Moldova”.
“Urmează să am o întâlnire cu domnul premier, în cadrul căreia voi transmite aceleaşi mesaje de susţine a eforturilor autorităţilor de la Chişinău în direcţia consolidării directe a parcursului proeuropean şi aprofundării reformelor interne. Eu cred că responsabilitatea asigurării acestei direcţii revine tuturor forţelor care au dat votul pentru învestirea cabinetului, în sensul asigurării unei guvernări eficiente, stabile care să ţină cont şi să respecte mesajele date de cetăteni la alegerile din noiembrie 2014. Am discutat cu domnul preşedinte despre beneficiile incontestabile ale integrării europene. Doar integrarea europeană reprezintă garanţia unui viitor prosper, în siguranţă şi demnitate pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. Acest lucru este demonstrat fără putinţă de tăgadă chiar de exemplul României şi al celorlalte state central şi est-europene devenite deja membre ale UE”, a completat Iohannis.
Președintele român a adăugat că priorităţile care aproprie Republica Moldova de momentul aderării la UE ţin de continuarea reformelor în domenii cu impact asupra vieţii cetăţenilor, precum: economia, sectorul financiar, justiţia, lupta împotriva corupţiei.
“Implementarea măsurilor de convergenţă şi de modernizare din acordul de asociere cu Uniunea Europeană reprezintă paşii concreţi care pot demonstra determinarea elitelor politice de la Chişinău”, a mai spus Iohannis.
La rândul său, președintele moldovean, Nicolae Timofti, a declarat că discuția sa cu președintele român a cuprins trei subiecte majore: relaţia bilaterală, integrarea europeană a Republicii Moldova şi situaţia regională.
“În plan politic avem o deplină înţelegere asupra subiectelor de interes comun şi asupra evenimentelor politice din ultima perioadă de timp. Pe dimensiunea bilaterală avem în desfăşurare numeroase proiecte de infrastructură în sistemul energetic, cel de transport, în educaţie, medicină. I-am spus domnului preşedinte că îmi doresc ca în Republica Moldova să vină mai multe investiţii româneşti în toate domeniile, inclusiv în audiovizual. Am convenit asupra intensificării schimburilor culturale şi educaţionale, care ajută la apropierea oamenilor de pe cele două maluri ale Prutului şi oferă premisele necesare pentru colaborările ulterioare”, a spus Timofti.
Referitor la parcursul european al țării, Timofti a declarat că “Republica Moldova rămâne ferm angajată pe calea integrării europene”.
“În particular, aceasta înseamnă aplicarea reformelor prevăzute de Acordul de asociere cu accentul pe justiţie, lupta anticorupţie şi dezvoltarea economică. Mizăm în continuare pe experienţa preţioasă pe care o deţine România, în calitatea sa de stat membru al UE, în implementarea aquis-ului comunitar, conţinutul căruia se regăseşte în mare parte în Acordul de ascociere pe care l-am încheiat cu UE. Cu sprijinul României şi al altor state membre ale Uniunii Europene, dorim realizarea unui spectru larg de obiective sectoriale, care să contribuie la integrarea Republicii Moldova în piaţa internă a Uniunii Europene”, a completat președintele moldovean.
Referitor la criza din Ucraina, Timofti a declarat că mesajul Republicii Moldova “rămâne acelaşi: de solidaritate şi sprijin pentru eforturile întrerpinse cu participarea partenerilor internaţionali vizând identificarea unei soluţii politice paşnice a crizei, fără ingerinţe externe, cu respectarea principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”.
