Potrivit rapoartelor de activitate/bilanțurilor Direcției Naționale Anticorupție aferente perioadei 2015-2017, peste 86% din cauzele înregistrate la DNA în perioada arătată au fost constituite în urma sesizărilor persoanelor fizice/juridice private și 14% din totalul cauzelor penale au fost constituite ca urmare a sesizărilor din oficiu a procurorilor DNA, scrie Infractorul.ro.

https://www.pna.ro/bilant_activitate.xhtml?id=37

https://www.pna.ro/bilant_activitate.xhtml?id=40

https://www.pna.ro/bilant_activitate.xhtml?id=38#cap1

Cele mai răsunătoare cauze penale care au avut ca obiect infracțiuni autentice de corupție au fost înregistrate la Direcția Națională Anticorupție ca urmare a unor denunțuri formulate de persoane fizice care au denunțat infracțiuni de corupție săvârșite de funcționari de rang înalt precum: prim-miniștri, miniștri, secretari de stat, parlamentari, primari, președinți de consilii județene, directori generali din instituții publice. Folosind mecanismul juridic al denunțului, procurorii DNA au reușit să probeze fapte de corupție de dare și luare de mită, cumpărare de influență și trafic de influență, sumele de bani pretinse de funcționarii publici fiind exorbitante.

Practic, în baza denunțurilor primite, procurorii au reușit să probeze fapte de corupție autentice, despre care nu aveau cunoștință, iar în cele mai multe dintre aceste cauze penale constituite pe bază de denunțuri au fost dispuse soluții de condamnare. Remarcabil este și faptul că cei mai mulți dintre denunțători, la data la care au ales să acorde încredere sporită DNA și să sesizeze fapte de corupție care aveau ca obiect sume amețitoare de bani, nu formau obiectul vreunei anchete penale, iar alții nu suferiseră vreo condamnare, astfel încât să se poată reține că persoanele ce au avut calitatea de denunțătoare au urmărit vreun interes personal, direct, imediat.

Astfel, denunțătorii care au zguduit scena politică și lumea oamenilor de afaceri influenți pe lângă faptul că au fost denigrați, huliți și desconsiderați pentru curajul lor de a denunța fapte grele de corupție și uneori linșați mediatic, au fost și ”recompensați”, ulterior, chiar de către instituția în care au avut încredere. Recompensarea” acestora pentru curajul de a denunța fapte grave de corupție a constat în întocmirea unor rechizitorii împotriva denunțătorilor și trimiterea acestora în judecată pentru așa-zise fapte conexe celor de corupție, pe care procurorii le-au instrumentat împotriva denunțătorilor, pornind tocmai de la informațiile conținute în denunțurile pe care le-au obținut de la aceștia.

Concret, dacă denunțătorii au denunțat fapte de dare de mită, relatand ca in schimbul sumelor de bani pretinse de functionarii publici, aceștia din urmă și-au exercitat în mod defectuos atribuțiile de serviciu în legătură cu atribuirea unor contracte sau fraudarea unor licitații, procurorii au folosit în mod inexplicabil informațiile din denunțuri pentru a-i acuza chiar pe denunțători de complicitate la trucarea licitațiilor, complicitate la abuz în serviciu sau evaziune fiscală și spălarea banilor atunci când denunțătorii au probat remiterea mitelor cerute cu extrase bancare.

Pentru a nu relata nume concrete o sa anonimizam personajele :

Astfel, XX1 și XX2 au denunțat fapte grave de corupție comise de Dumitru Nicolae, Cocoș Dorin și Gheorghe Ștefan, care au format obiectul dosarului 187/P/2013 al DNA, în baza denunțurilor acestora procurorii probând remiterea unor sume uriașe de bani, precum: 4.000.000 euro către Sandu Gabriel – ministrul MCSI la acea dată, 5.900.000 euro către Cocoș Dorin, susținerile procurorilor fiind confirmate de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au dispus soluții de condamnare în fond și apel.

Tot XX1 și XX2 au denunțat o faptă de trafic de influență săvârșită pe lângă Prim-Ministrul Emil Boc de către Vanesa Iusuf, care le-a pretins denunțătorilor suma de 1.000 000 euro, cauza aflându-se în prezent pe rolul Tribunalului București pentru soluționare, XX1 denunțând și multe alte fapte penale necunoscute organelor de urmărire penală, precum și cele reținute recent în privinta lui Dan Stroe, mâna dreaptă a lui Sorin Blejnar în ANAF și director achiziții în ANAF.

Ulterior, în baza propriilor denunțuri, denunțătorii XX1 și XX2 au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea faptelor de instigare la abuz în serviciu și spălarea banilor, procurorii DNA dispunând totodată și continuarea cercetărilor pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. 

Practic, denunțătorii s-au străduit în mod onest, transparent să probeze modalitatea în care au remis sumele de bani ce le-au fost pretinse cu titlu de mită de către funcționari publici, iar procurorii, după ce i-au stors de informații și documente, i-au pus sub acuzare pentru faptul că ar fi remis sumele de bani cu titlu de mită, prin transferuri bancare, în baza unor relații comerciale nereale, care ar constitui obiectul infracțiunii de evaziune fiscală.

În aceeași situație se află și denunțătorul XX3, care a denunțat fapte grave de corupție comise de Gheorghe Ștefan, zis Pinalti (recunoscute de acesta din urmă prin acordul de recunoaștere încheiat cu procurorii), Sorin Bejnar, condamnat definitiv la 5 ani de închisoare și care în baza propriilor denunțuri s-a ales cu un dosar penal de evaziune fiscală, instrumentat de același procuror din cadrul DNA care i-a trimis în judecată pe XX1 și XX2.

La rândul lor, o alta lista lunga de denuntatori ( si avem , in mod incredibil, zeci de exemple ), au format obiectul unor anchete penale și au fost trimiși în judecată pentru fapte conexe celor principale pe care le-au denunțat. Suntem o tara ce nu are nevoie de cavaleri ai dreptatii.

În acest context, nu este de mirare că:

– numărul dosarelor penale constituite la nivelul DNA pe bază de denunțuri a scăzut semnificativ în ultimii 2 ani, neexistând vreun interes din partea vreunei persoane fizice să denunțe o faptă de luare de mită și ulterior în baza propriului denunț să fie acuzat de săvârșirea a două sau trei fapte, precum complicitate la abuz în serviciu, spălare de bani și evaziune fiscală, doar pentru că a explicat și a dovedit modalitatea în care a fost remisă mita;

– în spațiul public, în ultimii 2 ani, nu a mai existat niciun dosar nou cu fapte de corupție autentice, pecum dare și luare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență savarsite de funcționari de rang înalt;

– DNA se ocupă de fapte de corupție săvârșite în mediul privat, precum este cazul directorului Oracle România, acuzat că a luat mită în calitate de manager al unei companii private.

Denunțătorii au încercat să curețe societatea noastră de marii corupți.

Au reușit doar să devină, cu ajutorul procurorilor DNA, inculpați pe baza propriilor denunțuri.

Asta ca să fim siguri că, de acum încolo, denunțuri nu o să mai existe.

NU este rușinos sa fii șpăgar, este rușinos să fii denunțător.

Un nou DNA, un nou trend la DNA : să ii “paradim” pe denunțătorii din dosare, nu pe corupți.

Pe corupți nu îi mai anchetează nimeni. Nu mai avem corupți în guvernele trecute, prezente și viitoare.