Cel mai mare falsificator mondial de bancnote făcute din plastic a fost prins miercuri, 24 iunie, de către procurorii DIICOT, în urma unor percheziţii în Prahova şi Bucureşti. Liderul grupării ascundea o parte din materialele folosite pentru falsificarea banilor într-o vilă din staţiunea prahoveană Buşteni.
Surse apropiate de anchetă au declarat pentru „Adevărul” că la Buşteni, într-o vilă situată pe strada Valea Albă, liderul grupării depozitase o parte dintre materialele (vopseluri şi scule) pe care le-a folosit de-a lungul timpului pentru falsificarea bancnotelor din plastic. Potrivit DIICOT, 17.065 bancnote din cupiura de 100 lei au fost falsificate, prejudiciul ridicându-se la aproximativ 1.706.500 lei. Trei persoane au fost duse la audieri la sediul central al DIICOT.
Procurorii apreciază că au reuşit să destructureze cea mai mare reţea de falsificatori de bancnotă din istoria Râmâniei şi cel mai mare falsificator de bancnotă din plastic din lume. Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împreună cu Oficiul Naţional Central pentru Combaterea Falsului de Monedă din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate au făcut cinci percheziţii domiciliare, pe raza municipiului Bucureşti şi a oraşului Buşteni, vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de falsificare de monedă, complicitate la falsificare de monedă, punerea în circulaţie de valori falsificate, complicitate la punerea în circulaţie de valori falsificate, deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, complicitate la deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, înşelăciune şi complicitate la înşelăciune, se arată într-un cominicat DIICOT.
Potrivit sursei citate, în primăvara anului 2014, trei persoane au constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunilor de falsificare de monedă, punerea în circulaţie de valori falsificate, deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori şi înşelăciune, grup ce îşi desfăşoară activitatea şi în prezent şi faţă de care a fost documentată activitatea de falsificare a unui număr de 17.065 bancnote din cupiura de 100 lei, prejudiciul în cauză ridicându-se la aproximativ 1.706.500 lei.
Liderul grupului infracţional avea rolul de a îi coordona pe ceilalţi membri, fiind implicat în procurarea/deţinerea de materiale şi instrumente necesare falsificării, în falsificarea de monede şi punerea acestora în circulaţie, inducând astfel în eroare mai multe persoane. În urma cercetărilor, s-a constatat faptul că, într-un interval relativ scurt de timp, liderul grupului a reuşit să producă cele mai bune falsuri din istoria României şi să devină cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume.
Cum arăta SUPER LEUL?
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Oficiului Naţional Central pentru Combaterea Falsului de Monedă au desfăşurat activităţi de monitorizare a fenomenului de plasare a acestui tip de contrafacere, iar ca urmare a calităţii superioare a reproducerii, fiind realizate pe suport de polimer şi având imitate toate elementele de siguranţă destinate publicului (inclusiv microperforaţiile, banda iridescentă, imagine latentă, fereastră transparentă, cerneala care îşi schimbă culoarea, imprimare vizibilă în lumină ultravioletă), fals aproape imposibil de identificat de către persoanele care intră în posesia acestora, din acest motiv a primit denumirea de „SUPER LEU”.
Evoluţia acestui tip de fals la nivelul anului 2014 a fost una spectaculoasă fiind pentru prima dată în istoria falsului de monedă din România când aceasta era identificată în circuitul financiar cu precădere în centrele de procesare de numerar, ceea ce îndepărta practic momentul punerii în circulaţie de momentul identificării bancnotei.
În toate situaţiile în care erau identificaţi martori (casieri ai unităţilor comerciale sau alte altor instituţii financiare – bănci comerciale), niciunul nu a putut oferi suport informaţional întrucât nu şi-a dat seama la momentul încasării că bancnota este un fals.
