Capitala României resimte puternic seismele care se produc în Vrancea pentru că se află pe unda de șoc, dar și din cauză că este situată pe un sol format din aluviuni, instabil și cu depozite de roci noi, de altfel, fiind și cea mai vulnerabilă zonă urbană din România.
„Bucureștiul este cea mai vulnerabilă zonă urbană care este afectată de seismele din Vrancea, dar și alte localități precum Iași, Craiova, Ploiești, Focșani și chiar și localitățile din nordul Bulgariei sau din Republica Moldova. Cutremurele vrâncene produc avarii mari, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a lor. Efectele sunt foarte mari pe o anumită direcție față de Vrancea, respectiv nord-est către Moldova și sud-vest către Câmpia Română. Din păcate, Bucureștiul este exact pe această direcție. Dacă era situat în Transilvania, din acest punct de vedere, ar fi fost mult mai bine”, a explicat Mircea Radulian, directorul ştiinţific la INFP.
Bucureştiul rămâne una dintre capitalele europene cu cel mai ridicat grad de risc seismic.
Primăria Capitalei a publicat recent lista actualizată a imobilelor încadrate în diferite clase de risc seismic. 190 de clădiri din București sunt considerate pericol public în caz de cutremur, încadrându-se în clasa I de risc seismic, în timp ce alte 184 au un risc ridicat de prăbușire, dar care nu prezintă pericol public.
Alte 302 clădiri intră în clasa II de risc seismic, ceea ce înseamnă că pot suferi degradări structurale majore, dar a căror prăbușire e puțin probabilă, iar 76 de clădiri sunt incluse în clasa III de risc seismic. Numărul imobilelor încadrate în categorii de urgențe, conform normativului P100-92 neîncadrate în clase de risc seismic corespunzător este de 1.625.
Din totalul imobilelor care trebuie consolidate, municipalitatea a finalizat lucrările la 31 de clădiri.
Specialiștii afirmă că seismele din Vrancea se caracterizează printr-o activitate de replici destul de mică, față de alte zone seismice, atât ca mărime cât și ca număr și ca durată. În Vrancea se produce, în medie, un cutremur la două zile, adică în jur de 15-20 pe lună. Rețeaua INFP detectează în prezent și cutremurele mai mici de două grade pe scara Richter.
De altfel, nu toate zonele țării prezintă același nivel de risc seismic sau același grad de expunere la cutremur. S-a remarcat faptul că în special Moldova și Muntenia au fost, în multe cazuri, zguduite cu o violență mai mare de cutremure, în timp ce în Transilvania, de exemplu, efectele mișcărilor seismice au fost, în general, mai reduse. Studiile recente de hazard seismic și de zonare seismică a teritoriului României au confirmat că nivelul riscului seismic este considerabil mai ridicat în sudul și estul țării, în timp ce în Transilvania și în extremitatea de vest a României riscul seismic este ceva mai scăzut.
